Declanșarea invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie a atras după sine o serie de evenimente care au modificat radical piața energetică europeană și chiar mondială, pe fondul sistării livrărilor de gaze și petrol din Rusia către Uniunea Europeană și, ulterior, ca urmare a sancțiunilor impuse de Occident pe produsele petroliere rusești.
Acest lucru a dus la o puternică destabilizare a pieței energetice, marcată de creșterea galopantă a prețurilor, care a dus la o reală criză energetică la nivel global. Statele europene au fost nevoite să găsească rapid soluții alternative pentru a-și asigura aprovizionarea cu gaze naturale, cu atât mai mult pe fondul începerii sezonului rece, care necesită un consum mult mai mare de energie.
Preţul gazelor naturale a atins cele mai ridicate valori din ultimii ani iar petrolul a urcat până la 140 de dolari pe baril, în apropiere de maximumul istoric, accelerând o spirală inflaționistă post-pandemie care a provocat o criză a costului vieţii în multe ţări, scrie Agerpres.
Efectele crizei energetice
Pentru a face față efectelor crizei energetice, guvernele europene au fost nevoite să intervină prin introducerea unor plafoane de preț la petrol și gaze naturale, pentru a controla creșterii galopante ale tarifelor, și au oferit ajutoare cetățenilor aflați în situații critice, așa cum s-a întâmplat și în România.
Unele guverne au decis să accelereze tranziția către surse de energie regenerabilă, cum ar fi cea eoliană sau solară, dar efectele acestei tranziții s-ar resimți pe termen mediu și lung, în condițiile în care țările au nevoie de energie pentru a-și asigura încălzirea și electricitatea atât către populație, cât și pentru industrie.
Pe de altă parte, unele țări au fost nevoite să redeschidă minele de cărbune, pentru a putea face față cererii de pe piața energetică, după ce Rusia a tăiat aprovizionarea. Astfel, obiectivele climatice, obținute cu greu în ani de zile, au trecut pe loc secundar, nevoia imediată fiind acum esențială.
În urma invaziei din Ucraina, ţările europene au fost nevoite să îşi reevalueze parteneriatul cu Rusia, care mult timp a fost principalul furnizor de gaze naturale al continentului. Între timp, statele occidentale au purtat discuții îndelungate încercând să implementeze un plafon de preţ la petrolul rusesc, iar Europa a ajuns la un acord privind plafonarea preţului gazelor şi a investit puternic în gaze naturale pentru a-şi asigura necesarul de energie.
„Ceea ce vedem este pur şi simplu terminarea unui parteneriat de succes în domeniul gazelor naturale care a durat timp de 50 de ani între Rusia şi Europa”, spune Michael Stoppard, analist la S&P Global Commodity Insights, citează Economica.net.
Acest lucru a dus la diverse consecințe și a scos la lumină lipsa de coeziune la nivelul statelor europene, dar și la nivel național, prin deciziile guvernelor. De exemplu, Polonia este piaţa din Europa cu cel mai puternic ritm de creştere a pompelor de încălzire. În acelaşi timp, regulile care limitează gradul de poluare a aerului au fost amânate şi polonezii au început să ardă orice materiale pot găsi, inclusiv gunoi, pentru a-şi încălzi locuinţele.
Previziuni nefavorabile pentru 2023
Criza nu pare să ajungă la final în 2022, ci din contră, analiștii arată că s-ar putea întinde pe mia mulți ani, iar efectele cele mai puternice vor fi resimțite anul viitor, când stocurile energetice vor trebui să fie umplute iar.
Guvernele din SUA şi Europa au promovat în mod deschis consolidarea aprovizionării cu energie a aliaţilor, indiferent de costurile mai mari, şi au extins folosirea taxelor şi pachetelor de sprijin pentru a dezvolta energia nucleară şi energiile regenerabile. Aceste măsuri nu sunt văzute doar ca un răspuns concret la Rusia dar şi pentru a contracara China, prin dezvoltarea resurselor care să permită diminuarea poziţiei dominante pe care o exercită China în producţia de panouri fotovoltaice şi extracţia de materiale cheie pentru producţia de baterii.
„Va fi privit ca un an important, sau începutul unui sistem complet nou…Este un an de modificare a obiceiurilor şi de schimbare foarte, foarte clară”, susţine Francesco Starace, director general la grupul italian Enel, una dintre cele mai mari companii de utilităţi din lume.
Pe măsură ce anul se apropie de sfârşit, preţurile la gaze naturale şi combustibili de încălzire au scăzut, în timp ce activitatea economică s-a redus. Însă oamenii au în continuare dificultăţi, care ar putea continua pentru perioadă îndelungată, având în vedere fluiditatea pieței și noile obstacole ce au apărut după scoaterea Rusiei de pe piața europeană.
