La 20 de ani de la invazia Irakului, care s-a desfășurat între 20 martie și 1 mai 2003, încep să apară date centralizate ale resurselor militare uriașe mobilizate de Statele Unite împotriva unei armate incomparabil mai slabe.
Forţele militare americane au folosit în timpul invaziei din Irak o mare varietate de arme, tancuri şi avioane. Principalii vectori de atac ai invaziei terestre americane au fost tancurile M1 Abrams și vehicule de luptă Bradley Fighting Vehicle, M113 și Humvee.
Infanteria a fost susținută aerian de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, F-15E Strike Eagle, A-10 Thunderbolt II, B-1 Lancer și B-2 Spirit, dar și cu elicoptere AH-64 Apache, UH-60 Black Hawk și CH-47 Chinook. La acestea s-au adăugat redutabilele rachete de croazieră Tomahawk.
Per total, SUA și trupele aliate au revărsat asupra Irakului aproape 1.000 de avioane de luptă, inclusiv aproximativ 1.700 de tancuri, circa 500 de elicoptere, inclusiv elicoptere de atac, elicoptere de transport şi elicoptere de luptă împotriva submarinelor.
Americanii și-au pus portavioanele la bătaie
Statele Unite au utilizat pentru a-și transporta trupele şi echipamentele militare mai multe de nave de transport, iar operațiune militară a beneficiat de sprijinul mai multor portavioane care au fost amplasate strategic în Golful Persic pentru a sprijini eforturile militare ale aliaţilor. Printre navele deplasate de SUA s-au numărat:
USS Abraham Lincoln (CVN-72): a fost primul portavion care a ajuns în Golful Persic, încă din februarie 2003, și a desfăşurat misiuni de recunoaştere şi de suport al atacurilor aeriene împotriva poziţiilor irakiene.
USS Kitty Hawk (CV-63): a ajuns în Golful Persic în martie 2003, unde a sprijinit desfășurarea operaţiunilor aeriene şi a oferit suport logistic pentru forţele aliate.
USS Constellation (CV-64): a ajuns în Golful Persic în martie 2003 și a furnizat sprijin aerian şi logistic forţelor aliate.
USS Theodore Roosevelt (CVN-71): a ajuns în Golful Persic în aprilie 2003 și a furnizat sprijin aerian şi logistic forţelor aliate.
Suportul naval a fost completat de mai mult nave de război – distrugătoare, nave de transport și auxiliare, ambarcaţiuni de debarcare și de transport, precum și fregate -, dar şi submarine – USS Bataan (LHD-5), USS Boxer (LHD-4), USS Kearsarge (LHD-3) – pentru a sprijini operaţiunile militare. Per total, în Golful Piersic au fost implicate aproximativ 100 de nave de război.
Și România a participat cu trupe de infanterie în Irak
Operaţiunea de Eliberare a Irakului demarată în urmă cu două decenii a mobilizat un număr impresionant de trupe terestre atât din partea SUA, cât şi a ţărilor din coaliţie. Din cei aproximativ 250.000 de militari ai coaliţiei, peste 150.000 erau militari americani, iar dintre aceștia 40.000 au fost puşcaşi marini.
Iată care au fost principalele regimente, batalioane şi unităţi de infanterie angrenate de americani și aliați în Irak:
Regimentul 101 Aeropurtat (U.S. Army)
Regimentul 82 Aeropurtat (U.S. Army)
Batalionul 75 Rangers (U.S. Army)
Batalionul 1 Puşcaşi Marini (U.S. Marine Corps)
Batalionul 2 Puşcaşi Marini (U.S. Marine Corps)
Batalionul 5 Puşcaşi Marini (U.S. Marine Corps)
Regimentul 7 Puşcaşi Marini (U.S. Marine Corps)
Brigada 16 Infanterie (Regatul Unit)
Regimentul 22 Infanterie (Regatul Unit)
Regimentul 1 Infanterie (Australia)
Batalionul 1 Infanterie (Polonia)
Batalionul 1 Infanterie (România).
Care au fost efectivele forțelor irakiene
Înainte de a declanșa invazia din Irak, Statele Unite au impus mai multe sancţiuni economice asupra ţării, ceea ce a a împiedicat regimul Saddam Hussein să poată achiziţiona arme moderne. Prin urmare, dotarea armatei irakiene era alcătuită majoritar din armament vechi şi mult mai puţin sofisticat decât cel utilizat de forţele americane.
Forţele armate irakiene au fost net inferioare atât din punct de vedere al armamentului și echipamentului, dar și al pregătirii, comparativ cu forţele armate ale coaliţiei.
La momentul declanșării invaziei, efectivele armatei irakiene erau între 375.000 şi 400.000 de soldaţi. Garda Republicană, o forţă militară separată de elită, număra aproximativ 60.000 de soldaţi.
Armata irakiană a folosit mai multe echipamente militare, dar multe dintre acestea erau învechite sau nefuncţionale. Conform estimărilor, la începutul invaziei armata irakiană avea între 2.000 şi 3.000 de tancuri, dintre care multe învechite şi inutilizabile. În ceea ce privește avioanele de luptă, din cele 300 şi 450 de aeronave de luptă existente multe erau nefuncţionale. Și din cele circa 200 de elicoptere, foarte puține erau operaţionale, conform datelor Mediafax. La capitolul artilerie situația era mai bună, exista un număr mare de tunuri şi lansatoare de rachete, dar și în acest caz multe dintre acestea erau nefuncţionale.
În ceea ce privește dotarea navală, Irakul nu deținea nave de luptă moderne şi a încercat să utilizeze nave de agrement pentru a ataca navele coaliţiei. Rezultatele au fost sortite eșecului.
