O schimbare legislativă a fondului funciar, care avea ca scop inițial simplificarea procedurii de autorizare a proiectelor pentru energie regenerabilă de mici dimensiuni, s-a dovedit a fi devastatoare pentru sectorul de investiții. Legea a fost interpretată greșit de către Ministerul Agriculturii.
Noua lege are în vedere introducerea unei excepții pentru sursele de energie regenerabilă dezvoltate pe terenuri de maxim 50 de hectare, prin eliminarea obligației introducerii terenului din extravilan în intravilan. Anterior, legea prevedea posibilitatea doar pe terenurile intravilane, în localități. Astfel, singura opțiune pentru dezvoltarea de proiecte în regenerabil era introducerea terenurilor din extravilan în intravilan.
Intenții bune, executare greșită
Deși scopul noii legi a fost de ușura procedura de obținere a autorizațiilor necesare, aceasta a fost interpretată eronat de către Ministerul Agriculturii, care le-a lăsat dezvoltatorilor doar opțiunea restrângerii proiectelor pe o suprafață de cel mult 50 de hectare, în extravilan, după obținerea autorizației de construcție, potrivit E-nergia.
Reprezentanții asociațiilor din sectorul energiei regenerabile au trimis o scrisoare către Ministerul Energiei în care explică problema și limitările pe care noua lege le-a adus de fapt pentru investitori și impactul negativ asupra dezvoltării de noi parcuri eoliene și fotovoltaice în România.
„În ciuda faptului că Legea 254/2022 a urmărit simplificarea procedurilor administrative de autorizare a proiectelor regenerabile, modul în care această lege este interpretată și pusă în aplicare de MADR conduce la un blocaj în dezvoltarea de astfel de proiecte.
Mai exact, elementele de noutate sunt dificil de implementat în practică în cazul terenurilor agricole situate în extravilan, cu excepția pajiștilor permanente, în lipsa unor nome de aplicare (în acest sens, precizăm că Ordinul MADR nr. 83/2018 nu a fost actualizat până la data prezentei adrese).
Mai mult, dezvoltatorii de proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile s-au lovit în practică de interpretări contrare Legii 18/1991 în care reprezentanți MADR au blocat procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan (derulate conform art. 921 și Ordinului MADR 1056/2018) refuzând să emită avizul privind clasa de calitate a terenului necesar în procedura de aprobare a documentației de urbanism (PUZ) pentru introducerea terenului din extravilan în intravilan pentru terenuri cu o suprafață mai mare de 50 de hectare.
Refuzul a fost justificat prin faptul că obiectivele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile nu mai pot fi dezvoltate pe terenuri care depășesc 50 ha, indicând totodată faptul că dezvoltatorii de astfel de proiecte pot să urmeze doar procedura reglementată de Legea 254/2022 privind excepțiile (construirea obiectivelor în extravilan, prin scoaterea terenului din circuitul agricol urmată de obținerea autorizației de construire conform procedurii (…).Cu alte cuvinte, de la data intrării în vigoare a modificărilor aduse prin Legea 254/2022, dezvoltatorii ar trebui să își restrângă proiectele la maxim 50 de hectare pentru a putea urma o astfel de procedură.
Constatăm astfel că ceea ce s-a dorit a fi o înlesnire administrativă pentru proiectele de mici dimensiuni, este interpretat de MADR drept singurul temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile. Lăsând la o parte impactul devastator creat de o astfel de interpretare (…), ea este în contradicție vădită dispozițiile Legii 18/1991 și Ordinului MADR 1056/2018 care reglementează în continuare (ulterior intrării în vigoare a modificărilor aduse prin Legea 254/2022) procedura de introducere a terenurilor din extravilan în intravilan pentru realizarea construcțiilor dar și cu scopul urmărit de legiuitor la adoptarea Legii 254/2022.
Ca o notă separată, o astfel de poziție a fost exprimată inclusiv cu privire la cereri depuse la MADR anterior adoptării Legii 254/2022.”
În continuare, scrisoarea arată impactul detaliat al practicii celor de la Ministerul Agriculturii asupra dezvoltării viitoare a producției de energie din surse regenerabile.
Punctele cheie
– Nu mai este fezabilă din punct de vedere economic conectarea proiectelor solare direct în rețeaua de transport de 400kV
– Excluderea racordării directe în stații/linii de 400kV limitează și mai mult posibilitatea identificării de capacitate de evacuare disponibilă a rețelei
– Nu mai pot fi dezvoltate proiecte pe terenuri având clasa de calitate I sau II
– Sunt impactate proiecte aflate în stadiu avansat de dezvoltare
– Instabilitatea legislativă afectează apetitul investitorilor pentru piața din România