Infofinanciar > Lumea la zi > Blocaj financiar în UE! Banii nu mai curg ca altădată și România va avea de suferit
Lumea la zi

Blocaj financiar în UE! Banii nu mai curg ca altădată și România va avea de suferit

Bani ue Sursa foto Stiri Diaspora
Sursa foto Stiri Diaspora

Germania, Austria, Olanda și statele nordice și-au exprimat reticența față de creșterea bugetului UE până în 2027 și sunt în favoarea reorientării fondurilor din alte programe, cum ar fi programul de coeziune, în cadrul revizuirii propuse de Comisia Europeană, pe care Ungaria și Polonia o resping de asemenea din cauza înghețării fondurilor destinate lor. Țările membre au dezbătut această problemă în cadrul Consiliului miniștrilor afacerilor generale ai UE.

Bruxelles-ul a propus o creștere de 66 de miliarde de euro pentru a finanța în principal sprijinul UE pentru Ucraina și creșterea sarcinii dobânzilor la datorie a fondului de redresare, dar și cu scopul de a rezolva problema migrației și gestionarea frontierelor. În plus, se are în vedere realizarea unei platforme pentru investiții în tehnologii curate și costuri administrative.

Calendarul UE

Dintre aceste elemente, doar capitolul pentru Ucraina suscită un consens larg în rândul membrilor Uniunii Europene în vederea negocierilor pe care Spania va trebui să le conducă în calitate de țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE pentru următoarele șase luni. De fapt, secretarul de stat spaniol pentru Uniunea Europeană, Pascual Navarro, înainte de a deschide dezbaterea publică, a declarat că obiectivul său este de a ajunge la un acord înainte de sfârșitul anului, în mod ideal la Summitul șefilor de stat și de guvern din octombrie, în ceea ce a recunoscut a fi un „calendar ambițios”. Dificultatea negocierilor care se vor derula în următoarele luni a fost evidențiată de intervențiile ulterioare ale țărilor, printre care s-a remarcat opoziția țărilor nordice, a Germaniei, Austriei și Olandei de a alimenta cu banii europeni în cuantumul sugerat de Bruxelles.

Pentru Berlin, propunerea de la Bruxelles „depășește” noile cheltuieli „de nerefuzat”, printre care a inclus exclusiv cele 50 de miliarde de ajutor pentru Ucraina (33 de miliarde în credite), plata costului suplimentar al datoriei comune (pe care autoritățile UE îl evaluează la 19 miliarde) și creșterea costurilor de administrare. „Nu vedem necesitatea de a mări programele existente cu un accent european intern, cum ar fi STEP (platforma de investiții în tehnologii ecologice)”, a declarat reprezentantul suedez, care a precizat că cele 10 miliarde vor fi finanțate, în orice caz, prin redirecționarea resurselor din alte părți ale bugetului UE. Finlanda a mers chiar mai departe, afirmând că această sumă este „inutilă”, deoarece există „fonduri disponibile în alte programe”, susținând totodată că noile cheltuieli administrative și costul în creștere al datoriei din cauza ratelor mai mari ale dobânzii „ar trebui acoperite prin redirecționarea” resurselor din alte programe.

„Redeschiderea compromisului delicat pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) nu este calea de urmat. 100 de miliarde de euro în noi cheltuieli (inclusiv credite pentru Ucraina) este prea scump și riscă să prelungească negocierile”, au avertizat reprezentanții din Danemarca. Pe lângă aceste probleme, Polonia și Ungaria au respins, de asemenea, revizuirea bugetului UE pentru perioada 2021-2027. Susținerea acestor două țări pentru noile conturi este esențială, deoarece ele trebuie să fie aprobate în unanimitate de către parteneri, iar ambele protestează pentru că deriva lor autoritară continuă să le priveze deocamdată de resursele care le sunt alocate în fondul de redresare comunitară. „Nu suntem pregătiți să suportăm costurile unui instrument (fondul de redresare) de care nu putem beneficia”, a declarat ministrul ungar Judit Varga. „Polonia reamintește că nu are acces la fondurile din planul său de redresare și că, în acest stadiu, nu poate susține o decizie unanimă de modificare a CFM”, a declarat reprezentantul polonez.

Mai multe fonduri pentru Apărare

Un alt grup de țări, format în principal din parteneri estici, a intervenit pentru a apăra necesitatea unei finanțări sporite pentru mobilitatea militară și pentru consolidarea capacităților europene de apărare, în special în contextul situației actuale din Ucraina. Alte state membre au susținut propunerea de a consolida bugetul pentru politicile de gestionare a migrației și a frontierelor cu 15 miliarde. Printre acestea, Italia a indicat că pachetul financiar pentru sprijinirea țărilor din vecinătatea sudică „trebuie să fie pe măsură” pentru a „crea noi parteneriate strategice cu partenerii din sud” ai blocului european. Spania, care joacă rolul de arbitru în cadrul negocierilor, nu și-a exprimat poziția, deși guvernul și-a afirmat în repetate rânduri respingerea reducerilor de fonduri pentru programe precum Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC), de care țara este unul dintre cei mai mari beneficiari, conform Swissinfo.