Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor a intrat în dezbatere în Camera Deputaților. Codul este imperios necesar, blocajul imobiliar din București generând pierderi tot mai mari în ceea ce privește contribuția la buget. Dar și retragerea a tot mai mulți investitori din acest domeniu.
Blocajul imobiliar cu care se confruntă Capitală a generat încasări tot mai reduse la buget. Conform unui comunicat remis de o organizație din domeniul construcțiilor, Bucureștiul își micșorează constant contribuția la PIB-ul național. Astfel aceasta a ajuns de la 37% în 2019, la 34,6% în 2021 și la 29,8% în 2022. Este un nivel similar cu cel din 2010, din plină criză financiară.
“Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 3,45 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026. În timp ce pierderea din valoarea adăugată în economie pentru aceeași perioadă este de 10,4 miliarde de euro”, se arată în comunicatul citat.
Blocajul construcțiilor din Capitală are contribuție majoră la această pierdere. Blocarea autorizațiilor și documentațiilor de urbanism a dus la retragerea din piață a multor mari investitori internaționali în domeniul imobiliar. Fenomenul a generat, astfel, o scădere a cifrelor de afaceri ale companiilor, care activează direct sau indirect, în acest sector. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor ar trebui să elimine acest blocaj, stabilind modul în care se poate construi pe întreg teritoriul României.
Lipsa predictibilității combătută prin neretroactivitate
Una dintre principalele probleme reclamate de jucătorii din acest domeniu este lipsa predictibilității. Este o provocare care afectează atât comunitățile locale, administrația centrală, cât și pe investitori și pe beneficiarii finali au construcțiilor.
O posibilă rezolvare este ca prevederile aplicabile oricărui proiect să fie cele de la momentul înregistrării cererii certificatului de urbanism. Experții susțin că aplicarea principiului neretroactivității ar putea fi o soluție viabilă. Astfel, firmele, administrația și beneficiarii finali ar putea ști precis ce și unde se poate construi și în ce condiții. Adoptarea acestei soluții ar permite ca, în premieră în România, regulile să nu mai poată fi schimbate. Și are elimina riscul apariției derogărilor.
Specialiștii în domeniu mai afirmă că vina, pentru situația existentă în prezent, aparține autorităților care au întocmit și aprobat PUZ-urile. Potrivit acestora, beneficiarii certificatelor de urbanism și ai autorizațiilor sunt victime colaterale ale incompetenței administrative.
Centralizarea PUZ-urilor, o eroare administrativă
Blocajul cu care se confruntă în prezent Capitala în domeniul imobiliar se datorează și centralizării procesului de aprobare a PUZ-urilor la nivelul Consiliului General.
Potrivit experților în domeniu, această măsură încalcă principiul decentralizării și limitează autonomia locală. În final, sunt afectate interesele legitime ale locuitorilor din sectoarele Capitalei. Conform acestora, competența Consiliului General ar trebuie să se rezume la adoptarea de PUZ-uri pentru zonele protejate, ale monumentelor și la proiectele situate pe raza mai multor sectoare.
Un alt aspect critic este reprezentat de neactualizarea documentațiilor de urbanism, conform modificărilor din legislația cu forță juridică superioară. Acest lucru permite abateri grave de la regulile instituite deja, dar neaplicate, și apariția derogărilor care generează probleme. Specialiști susțin că actualizarea reglementărilor secundare, gen PUZ, trebuie să se facă de drept, la intrarea în vigoare a actelor normative de nivel superior.
Noul Cod ar trebuie să rezolve toate aceste provocări majore cu care se confruntă Capitala. Inclusiv cea a reglementării spațiilor verzi, pe care până la acest moment nicio administrație locală, în frunte cu cea din București, nu le-a inventariat, conform stiripersurse.ro.
