Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României s-a întrunit în ședință la data de 5 august pentru a evalua politica monetară. Din minuta întâlnirii reiese faptul că previziunile privind situația economică , pentru primul trimestrul al anului în curs, sunt mult peste așteptări. Același lucru nu se poate afirma și despre estimările aferente anului 2023 care vor cunoaște o regresie, notează economedia.ro
BNR anunță o scădere a previziunilor privind situația economică pentru primul trimestru al anului 2023
În acest sens, CA Băncii Naționale notează faptul că:
”Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creșterii acesteia mult peste așteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, în contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, doar parțial contrabalansat de efectele absorbției fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU”, potrivit minutei întâlnirii.
Conform celor de la BNR, motivul creșterii PIB-ului se datorează consumului privat, estimările efectuate stabilesc o creștere constantă pentru anul 2022, pe fondul dinamizării puternice din primul trimestru, dar pentru anul 2023, din cauza creșterii în cascadă a dobânzilor la credite și depozite, se așteaptă o scădere pronunțată.
BNR clarifică această chestiune și susține următoarele:
„În schimb, formarea brută de capital fix este așteptată să-și accelereze doar ușor creșterea în 2022, însă considerabil în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de prelungirea războiului din Ucraina și de extinderea sancțiunilor asociate – mai ales pe calea slăbirii cererii externe, a persistenței blocajelor în lanțuri de producție și a înăspririi condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat”, afirmă BNR.
În cee ace privește exportul NET, BNR estimează un aport negativ care va influența dynamic PIB-ului și în cursul acetui an, fapt daroat diminuarii creșterii economice la nivelul UE și desigur a majorării constante a tarifelor pentru materiile prime, dublat de o limitare a importurilor corelat cu capacitatea de absorbție internă.
Deficitul de cont curent va înregistra o ușoară scădere pentru 2023
Conform estimărilor realizate de BNR, deficitul de cont current își va urma traiectorie ascendentă ca pondere în PIB pentru anul 2022, chiar dacă balanța comercială în materie de prețuri are un calificativ negativ anul acesta, însă pentru 2023 traiectoria deficitului de cont va fi descendentă. În acest sens cei de la BNR și-au exprimat îngrijorarea din cazua efectelor care pot avea implicații negative asupra inflației, a primei de risc suverna și în cele din urmă asupra sustenabilității creșterii economice.
În altă ordine de idei, minuta CA mai subliniază faptul că Rzboiul din Ucraina și sancțiunile aferente, generează în continuare incertitudine economică, crează premisele unei inflații care să se desfășoare pe termen mediu. În acest fel puterea de cumpărare va cunoaște la rândul ei o regresie. Situație valabilă și la nivel European. Odată cu aceste efcte nefaste economiile din regiune vor avea problemea cu încrederea consumatorilor ce va influența considerabil costurile de finanțare.
BNR a operat modificări la diferite categorii de dobânzi
Sub tiparele aceluiași registru, absorbția de fonduri europene prin programul Next Generation EU este în strânsă legătură cu atingerea obiectivelor în implementarea proiectelor aprobate. Deși vitale pentru actuala conjunctură, spun cei de la BNR, realizarea reformelor structurale precum tranziția energetică precum și contracarea șocului contracționist pe partea ofertei, amplificated de războiul din ucraina, diminuează consistent îndeplinirea obiectivelor.
Majoritatatea CA au găsit justificată majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, pentru a se asigura reducerea durabilă a ratrei anuale a inflației în raport cu ținta staționară de 2,5% cu o marjă de eroare de 1 punct procentual.
De asemenea, s-a mai discutat o majorare cu1,00 punct procentual a ratei dobânzii cheie, argumentul principal constă în rata anuală ridicată a inflației și modificarea în sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia.
În concordanță cu aceste data BNR a votat cu najoritate simplă astfel, 6 voturi au fost pentru, 3 împotrivă, la vot a fost supusă decizia de majorare a ratei dobânzii de politică monetară la o cotă de 5,50% ( de la 4,75), dar și creșterea dobânzii pentru facilitatea de creditare de la 5,75 la 6,5%. RATA DOBÂNZII la facilitatea de depozit a fost și ea majorată de la 3,75% la 4,5%. În concluzie Consiliul de administrație a votat pentru majorarea tarei dobânzii a politicii monetare la nivelul de 5,75%.
Ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au rămas neschimbate.
