Conform celui mai recent raport BNR asupra inflației, cheltuielile populației cresc mai rapid decât veniturile gospodăriilor. Cu alte cuvinte, populația României sărăcește, lent dar sigur. Și asta deși Banca Mondială, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional au previziuni optimiste de creștere economică pentru România.
În vara anului trecut, cheltuielile de consum reprezentau 62% din totalul cheltuielilor gospodăriilor, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Din acestea, mai mult de jumătate (35%) era reprezentată de cheltuielile cu mâncare. Costurile cu electricitatea, gazele, apa și locuința reprezentau 16%, în creștere cu 18% față de iunie 2021.
Datele Eurostat pe anul 2021 arătau că aproximativ 10% din populația României a avut probleme cu încălzirea locuinței. În contextul în care prețul gazelor naturale înregistrat un plus de 70%, în septembrie 2022, iar cel al energiei electrice – de 24 %, este mai mult decât probabil ca procentul populației care are probleme cu încălzirea locuinței să crească substanțial în 2023.
Dacă adăugăm la acestea și creșterea continuă a prețurilor la produsele agroalimentare, capacitatea de plată a gospodăriilor, mai ales în cazul persoanelor vulnerabil, va fi grav afectată, se arată în cel mai recent raport BNR privind inflația.
Decalajul dintre venituri și prețuri se majorează
Potrivit datelor BNR, se observă o majorare a decalajului dintre ratele anuale de creștere ale cheltuielilor și veniturilor medii lunare ale gospodăriilor.
„Conform celor mai recente date ale INS, în T2/2022, cheltuielile medii lunare pe gospodărie au fost de 5.375 de lei, iar veniturile – de 6.241 de lei. Veniturile totale ale gospodăriilor sunt reprezentate în proporție de 68% de câștiguri salariale. Deși câștigul salarial mediu net a înregistrat o creștere anuală de 12,8% în august 2022, indicele câștigului salarial real, calculat ca raport între câștigul salarial mediu net și indicele prețurilor de consum, a fost subunitar în august 2022 (97,8% față de august 2021). Acest fapt evidențiază o creștere mai rapidă a prețurilor de consum comparativ cu cea a veniturilor medii nete”, se arată în raportul BNR.
Suspendarea ratelor, o decizie contestată
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 37/2020 a permis românilor cu credite să beneficieze de posibilitatea suspendării plății ratelor după declanșarea pandemiei de COVID-19. O altă perioadă de grație a fost introdusă prin OUG nr. 90/2022, favorizată de creșterea accelerată prețurilor, cu precădere la alimente și utilități. Noua ofertă de amânare pentru plata ratelor a fost accesată doar pentru 0,1% din volumul creditelor ipotecare, față de 9%în 2020, și 0,2% din volumul creditelor de consum, față de 12% în anul urmă cu trei ani.
„Experiența a arătat că debitorii care și-au amânat ratele în baza moratoriului anterior (OUG nr. 37/2020) au înregistrat o deteriorare semnificativă a capacității de plată, respectiv rata de neperformanță pentru expunerile totale suspendate la plată se ridică la circa 11%, în timp ce pentru creditele nesuspendate se situează sub nivelul de 3% (septembrie 2022). Totodată, 30% din expunerile neperformante provin din creditele pentru care s-a solicitat moratoriu. Prin urmare, un risc important rămâne legat de evoluția calității creditelor pentru care s-a apelat la suspendarea ratelor la plată prin OUG nr. 37/2020, la care se adaugă și creditele cu plata ratelor amânată conform OUG nr. 90/2022”, se mai arată în raportul BNR, citat de jurnalul.ro.
