Creșterea economică a României este preconizată să decelereze în anii 2023 și 2024, dar nu în măsura în care fusese prezisă anterior, datorită evoluției semestrului II al anului trecut, potrivit ultimei ședințe de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 mai 2023.
Evoluția economică din al doilea semestru al anului 2022, accelerarea atragerilor fondurilor europene, inclusiv cele din Next Generation EU, au fost factori importanți într-o oarecare accelerare a creșterii economiei României în următorul an și al celui actual. Cu toate acestea, BNR preconizează o evoluție slabă a economiei.
Consumul privat
Potrivit economiștilor, principalul determinant al avansului PIB se va menține la consumul privat, dar numai dacă acesta va încetini, în special anul viitor, în urma ratelor majorate a dobânzilor la credite și depozite ale populației, al evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii generate de prelungirea conflictul din Ucraina, compensate doar parţial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu diminuarea ratei inflaţiei.
În documentul BNR, se precizează faptul că „S-a remarcat, totodată, că la creşterea economică va continua să contribuie consistent şi formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să scadă semnificativ în 2023 şi să crească uşor în 2024, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condiţiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale şi programului Next Generation EU, într-un mediu intern şi extern marcat însă de incertitudini şi costuri încă ridicate, precum şi de condiţii financiare înăsprite”.
Impact economic neutru în cazul exportului net
Membrii Consiliului de administrație al BNR au observat că, în ceea ce privește exportul net, se preconizează un impact economic neutru în acest an, însă unul ușor contractant în 2024. Această perspectivă se bazează pe anticiparea unei scăderi relativ mai moderate a volumului exporturilor de bunuri și servicii în 2023, precum și pe probabilitatea unei creșteri mai vizibile a volumului importurilor în anul viitor. Această evoluție este în legătură cu dinamica absorbției interne și cu cererea externă.
Membrii Consiliului de administrație al BNR au indicat în repetate rânduri că deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, este probabil să cunoască o corecție semnificativă în acest an, inclusiv datorită îmbunătățirii raportului de schimb și a soldului balanței veniturilor primare. Cu toate acestea, se preconizează că va avea o scădere doar ușoară în 2024, menținându-se mult peste standardele europene.
„S-a susţinut în acest context necesitatea ajustării consistente, printr-un mix de politici, a deficitului de cont curent şi a celui bugetar, care, prin dimensiunea şi îngemănarea lor, reprezintă vulnerabilităţi majore şi induc riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice”, mai precizează minuta publicată luni de BNR, potrivit România TV.
