Marcel Ciolacu, Ministrul Finanțelor, a făcut declarații noi referitoare la măsurile de austeritate care se vor implementa. Primele trei astfel de măsuri au fost propuse această săptămâna la Bruxelles. În timpul negocierilor, s-a discutat despre impozitarea microîntreprinderilor. În plus, s-a luat în calcul majorarea impozitului pe profit pentru marele corporații.
De asemenea, o altă măsură luată în calcul este restructurarea facilităților fiscale pentru agricultură și construcții. Ministrul Ciolacu a mai precizat și că măsurile nu vor fi definitive. Potrivit declarațiilor lui Marcel Boloș, forma finală a programului de măsuri de austeritate va fi decisă de coaliție de guvernare.
Cum ne vor afecta măsurile?
„Trebuie să avem în vedere că această taxă pe cifra de afaceri (nr. red – impozitarea multinaționalelor) are un rost cât de poate de evident: de a impune un impozit pe profitul minim al marilor corporații care sunt cu pierderi fiscale înregistrate de-a lungul timpului, inexplicabile din punctul nostru de vedere, urmează să lămurim cu ANAF care este cauza acestor pierderi de-a lungul timpului pentru că sunt două situații: corporații care au pierderi fiscale cronice sau care au cifra de afaceri mare, în schimb profitul net este unul foarte mic- este vorba despre companii cu cifra de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro sau chiar trecem de miliarde de euro.
E un demers cât se poate de firesc în ceea ce privește marile corporații și un subiect intens dezbătut în spațiul public”, a declarat Marcel Boloș.
În prezent, coaliția discută despre impozitarea marilor firme cu venituri de cel puțin 50 de milioane de euro. Rata indicativă de impozitare, care variază în funcție de rata de rentabilitate a marilor corporații, este de 1% din cifra de afaceri. El susține că măsura nu este sigură, deoarece coaliția ar putea să o modifice.
Întrebat despre calendarul acestor măsuri fiscale, Boloș a răspuns că, presupunând că vor reuși să mențină tendința de deficit bugetar, unele vor intra probabil în vigoare la 1 octombrie 2023, iar altele la 1 ianuarie 2024.
„Aici cărțile de specialitate spun că aceste tipuri de măsuri nu se ia peste noapte, teoretic și de normalitate ar fi cu data de 1 ianuarie. Totul depinde de cum evoluează deficitul bugetar și cum vom reuși cu masurile interne să ținem sub control fiind presiune pe Ministerul Finanțelor pentru a gestiona cheltuielile în perioada aceasta”, mai precizează Boloș.
Ce se întâmplă cu TVA-ul
Ministrul susține că, având în vedere efectele pe care le-ar avea asupra populației și a climatului economic, majorarea TVA doar pentru alimente și medicamente nu este acum viabilă.
„Noi am prezentat un plan de măsuri fiscal bugetare astfel încât să protejăm populaţia şi mediul de afaceri, dar, în acelasi timp, avem un angajament în privinţa acestei reforme pe care ni le-am asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În PNRR, lucrurile sună în felul următor: avem un raport făcut de Banca Mondială care sugerează că trebuie să avem din trei cote de TVA, o singură cotă de TVA. Asta ar însemna că reducem sau eliminăm cota de 5% şi respectiv 9% de TVA şi rămânem cu o singură cotă de 19%.
Pe cale de consecinţă, am avea o creştere de TVA numai la alimente şi medicamente de 10 procente, lucru care este imposibil în momentul de faţă, ţinând cont de populaţie şi impactul pe care l-ar avea o astfel de măsură asupra populaţiei şi asupra mediului de afaceri.
De aceea, susţinem că este aproape imposibil de spus care va fi măsura pe care coaliţia o decide pentru a continua solicitarea Comisiei, respectiv de a avea un plan de măsuri fiscal bugetare cu măsuri structurale adiţionale, astfel încât să avem confortul că cele două reforme pe care le-am menţionat, împreună cu reducerea de deficit bugetar nu ne duc spre probleme de finanţare”, spune Boloș, potrivit Econmedia.ro.