Marcel Boloş a declarat vineri că ținta de inflaţie a României este de 4,4% pentru sfârşitul acestui an. Dar, dacă vrem să stabilizăm evoluția, ar fi bine să mai tăiem din consum.
Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, susține că, din februarie, România se confruntă cu un fenomen de deflație. Care va continua până la sfârșitul anului.
„Acest proces de deflaţie care a început cu luna februarie o să continue pe mai departe. Pentru că ţinta noastră de inflaţie pentru sfârşit de an este de 4,4% . (…) Nu sunt elemente, indicii, care să pună presiune pe inflaţie. La nivelul Uniunii Europene a scăzut foarte mult”, a precizat ministrul.
Cu toate acestea, România este în prezent ţara cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Marcel Boloș a precizat în acest sens că, la sfârşitul anului trecut, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 10,4%. Potrivit acestuia, temperarea consumului ar putea fi o soluţie pentru a stabiliza şi continua procesul de scădere.
„Trebuie se ne aducem aminte că sfârşitul de an a fost cu 10,4% rata medie anuală a inflaţiei. Din acest punct de vedere, eforturile care se fac pentru ca să avem o rată a inflaţiei de 4,4% la sfârşit de an presupun inclusiv o stabilizare atât la nivel de politică monetară. Dar şi a celorlalţi indicatori macroeconomici. Şi în continuare, poate, temperarea consumului este o soluţie pentru a stabiliza şi a continua procesul deflaţionist. Noi, prin politica monetară pe care o avem, o să continuăm, practic, politica de rată a dobânzii în momentul de faţă”, a declarat ministrul.
Ministrul Boloș se luptă cu enigmele
În plin an electoral, în care guvernul se arată foarte darnic cu bugetarii, Marcel Boloș a explicat că se merge pe o politică de stabilizare a componentei de cheltuială publică,.
„Avem o componentă de cheltuială publică însemnată, vorbesc de componenta de salarii şi componenta de politică socială. Care are o pondere însemnată în totalul cheltuielilor. (…) Guvernul încearcă să ducă o politică de echilibru pentru ceea ce înseamnă drepturile de asistenţă socială. Dar multe din componentele de cheltuieli publice se regăsesc în consumul la nivel de structură a produsului intern brut. (…) Guvernul a început politica de susţinere a producţiei interne. Pentru a face faţă a consumului şi a atenua din presiunile impresiunile inflaţioniste”, a precizat ministrul.
Boloş nu a putut însă să explice de ce o serie de produse similare din Italia sau Spania sunt mai ieftine decât în România. În condițiile în care țara noastră are o putere de cumpărare net inferioară. „Aici este o enigmă pe care cu greu o putem explica. De ce preţurile au ajuns în România să fie destul de ridicate la produsele alimentare. Și, în general, la produsele care provin din gospodăriile individuale ale ţăranilor?”, s-a întrebat retoric ministrul.
Plafonarea se aplică, dar prețurile cresc
În acest context, Marcel Boloș a evidențiat aportul măsurii de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază. Dar a recunoscut că, cu toate acestea, „în continuare preţurile cresc”.
„Aici nu cred că Guvernul poate să intervină asupra preţurilor din piaţă şi asupra nivelului subvenţiilor. Totuşi, discutam cu domnul ministru al Agriculturii. Pentru că au fost, dacă ne aducem aminte, la începutul anului, o serie de subvenţii care s-au acordat de către Guvernul României. Și cu toate acestea, preţurile în continuare cresc şi au această tendinţă de creştere (…) Să ne gândim ce s-ar întâmpla în lipsa acestor subvenţii. Și ce s-ar întâmpla în lipsa măsurilor de plafonare. Și cred că aici Guvernul şi-a făcut pe deplin datoria şi a înţeles impactul pe care îl au aceste evoluţii conjuncturale ale preţurilor.”, a concluzionat ministrul Finanţelor, citat de Agerpres.
