Comisia Europeană a sugerat ca Bosnia și Herțegovina să fie recunoscută oficial drept candidat la aderarea la UE, însă, sub condiția unor modificări suplimentare.
„Astăzi am propus să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei prin decizia colegiului Comisiei. Am recunoscut și perspectiva europeană a Georgiei, așa că vântul schimbării suflă din nou în Europa și trebuie să capătăm acest impuls” a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
Bosnia și Herțegovina așteaptă acest moment de 20 de ani
Măsura marchează un progres major pentru națiunea balcanică, a cărei structură fragilă de împărțire a puterii este amenințată de luni de zile de o creștere a luptelor politice interne și a tensiunilor etnice. Bosnia a fost un „posibil” candidat la UE din iunie 2003 și și-a depus oficial candidatura în februarie 2016. În ciuda acestui fapt, Bosnia se află pe lista de așteptare a UE de peste 20 de ani.
În luna iunie a acestui an, Consiliul European a declarat că este „pregătit” să acorde Bosniei statutul de țară candidată și a solicitat Comisiei Europene să furnizeze o actualizare privind punerea în aplicare a 14 recomandări cheie din raportul său pentru 2019, inclusiv reformele în domeniul administrației publice, al democrației, al statului de drept și al drepturilor fundamentale.
Cele 27 de state membre ale UE trebuie să voteze în unanimitate pentru a aproba decizia executivului. „Acordarea statutului de candidat este o ofertă care vine o dată în viață și cu așteptări foarte mari”, a spus Várhelyi, subliniind necesitatea unor reforme rapide și eficiente. „Aceasta nu este o ofertă pentru clasa politică. Este o ofertă pentru țară”.
Cu ce probleme se confruntă țara
Pe lângă cele 14 priorități, Comisia recomandă, de asemenea, opt acțiuni suplimentare pentru Bosnia, cu accent pe reforma judiciară, prevenirea conflictelor de interese, combaterea crimei organizate și a corupției, gestionarea migrației și a frontierelor, libertatea presei, protecția jurnaliștilor și dezvoltarea de măsuri preventive împotriva torturii și a altor forme de maltratare, potrivit Euronews.
„Așteptăm de la liderii Bosniei și Herțegovinei să se folosească pe deplin de această oportunitate și să facă următoarele reforme cât mai curând posibil”, a declarat Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere, cu ocazia prezentării raportului 2022.
Ministrul bosniac al afacerilor externe, Bisera Turković, a descris decizia ca fiind „istorică” și un „mesaj puternic” pentru toți cetățenii bosniaci. „Viitorul nostru se află în familia europeană”, a declarat ministrul. Bosnia se va alătura Albaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegrului, Serbiei, Turciei, Ucrainei și Republicii Moldova ca țări candidate oficiale dacă liderii UE vor aproba cererea de aderare a națiunii balcanice.
Sârbii ortodocși orientali, croații catolici și bosniacii musulmani sunt cele trei grupări etnice principale din Bosnia. Aceste trei comunități au fost implicate într-un război civil care a dus la violuri în masă, epurare etnică și lagăre de concentrare. Orașele sale, inclusiv capitala Sarajevo, au fost supuse ani de zile unui război de asediu, inclusiv bombardarea fără discernământ și împușcarea civililor. Conflictul s-a soldat cu 100.000 de morți, două milioane de persoane strămutate intern sau extern și masacrul bosniacilor de la Srebrenica din iulie 1995, iar țara a fost împărțită în două.
