Gas Infrastructure Europe (GIE) reprezintă asociația europeană a operatorilor de infrastructură pentru gaze regenerabile, cu emisii reduse de carbon și gaze naturale, inclusiv hidrogen și biometan. Echipa de la GIE are datoria de a propune soluții cu scopul de a promova securitatea aprovizionării cu astfel de resurse în Europa. De asemenea, GIE urmărește și consolidarea decarbonizarea economiei europene.
La conducerea acestei instituții, alături de președintele Torben Brabo, este Boyana Achovski, secretarul general. Aceasta din urmă conduce zilnic echipa GIE și coordonează activitățile asociației în întreaga Europă. „Drumul meu spre acest post a fost a apăut în viața mea de pe urma unui angajament puternic față de sectorul energetic. Dar și de o dorință puternică pentru a face ca domeniul energetic european să evolueze”, spune Boyana Achovski în cadrul unui interviu pentru Infofinanciar.
Evoluția domeniului energetic, sub îndrumarea GIE
Asociația GIE lucrează cot la cot cu factorii de decizie politică pentru a elabora un cadru politic funcțional. Scopul colaborării este acela ca cetățenii să beneficieze de o aprovizionare cu energie sigură, eficientă și durabilă.
GIE este un partener de încredere al instituțiilor europene, al organismelor de reglementare și al reprezentanților industriei. Cu sediul la Bruxelles, GIE are 70 de membri din 25 de țări care operează conducte de transport, depozite subterane și terminale de GNL. „Promovarea unui sistem de infrastructură de gaze sigur, fiabil și eficient este primordială pentru țările UE”, adaugă Boyana Achovski. „Acesta constituie fundamentul securității și durabilității lor energetice”.
„Asigurarea siguranței înseamnă protejarea bunăstării cetățenilor europeni prin menținerea integrității infrastructurii de gaze. Acest lucru implică standarde de siguranță stricte. Dar și întreținere periodică și pregătire pentru intervenții de urgență pentru a preveni accidentele și a proteja viețile umane”, mai spune secretarul general al GIE.
Menținerea unei infrastructuri sigure
Conform acesteia din urmă, o infrastructură eficientă a gazelor naturale este vitală pentru a satisface cererile actuale și viitoare de energie. În acest fel, sunt asigurate transportul, stocarea și importul unor volume mari de gaze sub diferite forme. La această categorie se adaugă și gazele regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Iar scopul final este acela de a sprijini transformarea energetică a UE într-un domeniu cât se poate de sigur, pentru bunăstarea cetățenilor.
Pentru că este nevoie de astfel de realizări. Căci Boyana Achovski a vorbit apoi în cadrul interviului pentru Infofinanciar de problemele recente și de cum au fost acestea gestionate. „Provocările recente reprezentate de criza gazului rusesc evidențiază rezistența și adaptabilitatea UE în gestionarea unor situații și probleme geopolitice complexe. Europa s-a confruntat cu o situație cu multiple fațete care a necesitat măsuri strategice”, spune secretarul general al GIE.
Strategii, măsuri și încredere
Printre strategiile cheie amintite de aceasta se poate menționa diversificarea aprovizionării cu gaze. Căci Țările UE și-au diversificat în mod proactiv sursele de aprovizionare cu gaz. Nu puține au fost statele care au redus semnificativ dependența de gazul rusesc. Acest lucru a presupus, spune Boyana Achovski, creșterea importurilor de la furnizori non-ruși, stimularea producției interne de gaze. Inclusiv biometan, și utilizarea terminalelor GNL existente. Aceste măsuri au fost esențiale pentru a asigura o aprovizionare stabilă și sigură cu energie.
De asemenea, secretarul general al GIE pune accentul și pe accelerarea tranziției la hidrogen. „UE s-a angajat să accelereze dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri integrate de hidrogen, a instalațiilor de stocare și a capacităților de import. Reutilizarea infrastructurii de gaz existente pentru hidrogen a fost identificată ca fiind o soluție rentabilă care va permite evitarea activelor imobilizate”.
Iar în anii care vin, UE trebuie să exploateze sinergiile dintre infrastructura de gaze naturale și cea de hidrogen pentru a spori eficiența. Instituirea unui sistem de certificare pentru hidrogenul regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon, spune Boyana Achovski, a facilitat comerțul cu acesta între țări. Acest proces a dus la consolidarea sistemului energetic.
Europa și suveranitatea energetică
La momentul de față, specialiștii din domeniu își pun o întrebare foarte importantă: Poate Europa să devină suverană din punct de vedere energetic? De asemenea, ce rol ar putea juca România în tot acest proces de dezvoltare? Ei bine, secretarul general GIE este de părere că țara noastră a încheiat cu succes probleme în ceea ce privește utilizarea hidrogenului în rețeaua de distribuție a gazelor naturale. „Este un lucru promițător”, spune Boyana Achovski în cadrul interviului pentru Infofinanciar.
„Deocamdată, sistemele de încălzire urbană existente se bazează în principal pe cărbune și gaze naturale. Dar eforturile de tranziție la sursele de energie regenerabilă progresează mai lent decât s-a anticipat”, spune ea. „În plus, o parte semnificativă a capacității de generare a energiei electrice din România necesită modernizare. Pentru a răspunde preocupărilor legate de mediu și pentru a promova decarbonizarea, România a prezentat măsuri în planul său de redresare și reziliență aprobat de Comisia Europeană”.
Dintr-o perspectivă mai largă
Însă, Boyana Achovski spune că ar fi bine să fie privită această situație și dintr-o perspectivă mai largă. Se observă astfel că România se concentrează pe proiecte de hidrogen pentru a-și atinge obiectivele de decarbonizare.
„Planurile includ construirea a 2.000 km de noi infrastructuri de gaz capabile să găzduiască amestecuri de hidrogen. IAr obiectivul unor astfel de proiecte este acela ca hidrogenul să ajungă la o capacitate de 20% din gazele transportate prin infrastructura de gaz până în 2026. Măsurile legislative, cum ar fi mecanismele de stabilire a prețului CO2 și impozitarea legată de carbon, au ca scop facilitarea tranziției către un transport cu emisii reduse de carbon și promovarea producției și utilizării hidrogenului din surse regenerabile”, mai spune secretarul general GIE.
The Economist Impact
Boyana Achovski a venit la București cu ocazia Conferinței The Economist Impact – Romanian Business & Investment Roundtable. Acest eveniment a ajuns în 2024 la cea de-a patra ediție. Organizatorii și participanții, oficiali din mediul public și privat atât din România cât și din alte colțuri ale Europei și ale lumii, au avut avut drept scop să genereze discuții și noi idei pentru un viitor mai bun, viitor la care România va contribui fără doar și poate.
Căci scopul principal al evenimentului a fost acela de a încuraja noi propuneri de soluții, atât pentru oficiali, cât și pentru oamenii de afaceri. Mai apoi, acestea din urmă vor ajuta la aducerea de contribuții semnificative la evoluția contextului economic și social din România. Conferința The Economist Impact – Romanian Business & Investment Roundtable a avut loc la București, în zilele de 3 și 4 aprilie.
