Crescătorii nu mai fac față cererilor pentru laptele de oaie, așa s-a ajuns ca în anumite stâne ovinele românești să fie înlocuite cu unele de rasă specială care produc mai mult lapte.
În Covasna este o băcănie care are nevoie zilnic de un stoc nou, acolo brânza, iaurtul și cașul de oaie sunt aduse zilnic de la o fermă de oi de la marginea orașului. Prețul pe care o bucată proaspătă de brânză de oaie o are este destul de piperat, ajungând la 30 de lei kg, scrie ȘtirileProTv.
În același reportaj realizat în Covasna, oamenii au fost întrebați de ce preferă oaia. „Fiindcă îmi place mai mult. Lângă slănină merge mai bine!” a răspuns cineva.
„E mai bună și mai gustoasă oaia!” a răspuns altcineva.
Laptele de oaie este o sursă importantă de substanțe bioactive benefice pentru organism. Compoziția valoroasă a laptelui de oaie se datorează conținutului ridicat de acizi grași, imunoglobuline, proteine, hormoni, vitamine și minerale. Multe biopeptide găsite în laptele de oaie au proprietăți antibacteriene, antivirale și antiinflamatorii.
Români descurcăreți
Pentru că rasele românești de oi nu produc lapte suficient cererii crescute, crescătorii români de oi au improvizat și au adus o rasă nouă, originară din Franța și specializată în producția laptelui.
„Când ții 1.000, 2.000 de oi, deja trebuie să te gândesti și la aspectul economic, să îți iasă calculul. Am pornit efectiv copiind sistemul francez. Nu am vrut să fim mai deștepți să inventăm noi roata”, explică un fermier. Oile lui dau 300 de litri pe an, de patru ori mai mult decât țurcana românească. Cercetătorii români de la Stațiunea Săcuieni-Bacău au creat și ei o rasă de lapte, prin încrucișarea oilor awassi, din Asia Centrală, cu țigaia noastră. Se numește Rovasi și dă 170 de litri de lapte pe an.
Familia Liteanu din Iași are 300 de exemplare Rovassi. Oamenii spun că profitul le-a crescut considerabil și vor să-și mărească turma.
„Plănuiesc cu fratele meu să dezvoltăm această afacere prin modernizare și tehnologizare. Vrem să ne extindem măcar la 1.000 pentru că este o rasă foarte bună”, povestește Casiana Liteanu, proprietar de oi
Oierii care vând în schimb în țările arabe testează rasele de carne. Un fermier a adus animale din rasa Texel, olandeză.
„Nu acumulează grăsime, seu, nu are gust de oaie. Zici că mănânci carne de iepure, struț sau orice altceva”, mai adaugă un alt fermier.
Un miel Texel ajunge la 55 de kilograme în șase luni, iar un berbec poate cântări 150 de kilograme.
