BRICS strânge rândurile. Care sunt consecințele?

În această vară vor avea loc două reuniuni BRICS care se anunță cruciale. Rivalul numărul unu al G7 e tot mai hotărât să creeze o monedă comună, care să arunce în aer dolarul. În plus, grupul de cooperare al celor mai mari economii emergente ar putea decide să se extindă, pentru a cuprinde alte 19 state. Ceea ce ar produce consecințe spectaculoase, atât din punct de vedere economic, cât și politic.

BRICS este un acronim pentru cinci dintre cele mai mari economii emergente: Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Termenul (inițial fără „S”-ul din coadă, Africa de Sud alăturându-se grupului abia mai târziu) a fost folosit prima dată în 2001, de Jim O’Neill, fost președinte al Goldman Sachs, pentru a descrie economiile cu creștere rapidă care ar putea domina în mod colectiv economia globală până în 2050.

Seria întâlnirilor la nivel înalt a reprezentanților statelor BRIC a debutat în 2006, când miniștrii de externe ai grupului s-a întâlnit la New York, unde se desfășura Adunarea Generală a ONU. Primul summit formal al BRIC s-a desfășurat trei ani mai târziu, la Ekaterinburg, în Rusia. La reuniune au participat Luiz Inácio Lula da Silva, Dmitri Medvedev, Manmohan Singh și Hu Jintao, adică președinții de atunci ai Braziliei, Rusiei, Indiei și Chinei.

Instituții alternative la Banca Mondială și FMI

Cei patru au discutat mai ales despre îmbunătățirea situației economice globale, despre reforma instituțiilor financiare și despre modul în care țările lor ar putea coopera mai bine în viitor, devenind mai implicate în afacerile globale. În 2010, în horă a intrat și Africa de Sud, astfel încât BRIC a devenit BRICS. Iar planurile grupului au devenit din ce în ce mai ambițioase.

În 2014, țările BRICS au decis de pildă să creeze instituții alternative la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, criticate pe motiv că nu acordă statelor aflate în dezvoltare drepturi suficiente de vot. În 2015, ele au lansat într-adevăr la Shanghai, cu 50 de miliarde de dolari, Noua Bancă pentru Dezvoltare (NDB). BRICS a creat de asemenea mecanismul de lichiditate numit Contingent Reserve Arrangement (Aranjament de rezervă contingentă), pentru a sprijini membrii care se luptă cu plățile.

Desigur că statele BRICS au avut și dezacorduri, dintre care unele le-au pus bețe în calea unei mai strânse colaborări. Disensiuni mari există de pildă între China și India, care au între altele tot felul de dispute la graniță. Deosebit de problematic e și faptul că Beijingul pare să vrea să pună șaua pe partenerii din BRICS, impunându-se drept lider al lor.

Ceea ce, la drept vorbind, este de înțeles, celpuțin judecând după cifre. Deși PIB-ul Indiei a ajuns în 2021 la 3,1 trilioane de dolari, el a fost cu mult depășit de China, al cărei produs intern brut a crescut spectaculos, de la 6 trilioane de dolari în 2010 la aproape 18 trilioane de dolari în 2021. Asta în timp ce economiile din Brazilia, Africa de Sud și Rusia au tins mai degrabă să scadă de prin 2010 încoace și sunt oricum cu mult sub cea chineză.

Spaima G7

Deși BRICS are numeroase puncte slabe, el dă fiori tot mai reci așa-numitului Grup al celor Șapte, format din state dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic și militar, respectiv Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite. Și nu e de mirare, dacă ne gândim de pildă că economiile emergente ale statelor BRICS au un PIB nominal combinat de 28,06 trilioane de dolari (aproximativ 26,6% din produsul mondial brut) și un PIB total (PPP) de aproximativ 56,65 trilioane de dolari (ceea ce reprezintă 32,5% din PIB-ul global PPA).

Sau că, din 2018 încoace, ele dețin aproximativ 4,46 trilioane de dolari în rezerve valutare combinate. Ca să nu mai amintim că Brazilia, Rusia, India și China ocupă împreună 26,7% din suprafața terestră a lumii și reprezintă 41,5% din populația globală. Odată cu trecerea anilor, balanța puterii economice a părut să încline tot mai mult către unele dintre țările BRICS, a căror rată de creștere a PIB a fost adesea mai mare decât cea înregistrată în țări G7, ca Germania sau Statele Unite. Potrivit unei analize publicate de „Bloomberg”, până în 2028, G7 va ajunge să reprezinte doar 27,8% din economia globală, în vreme ce BRICS va conduce detașat, cu 35%.

Dar BRICS a devenit o problemă tot mai mare pentru G7 și din punct de vedere politic, tinzând mereu să se afle pe o altă parte a baricadei. Faptul a devenit mai evident ca niciodată după izbucnirea războiului din Ucraina, statele BRICS abținându-se în general să critice Rusia și continuând să colaboreze economic cu ea.

Un semnal de mare impact privind viitorul și intențiile BRICS l-a dat, la numai o lună după declanșarea războiului din Ucraina, viceministrul rus de Externe, care a declarat răspicat „ţările BRICS, care reprezintă aproape jumătate din populaţia lumii şi o parte semnificativă din PIB-ul mondial, vor fi coloana vertebrală a noii ordini mondiale emergente”. Iar acum aceste vorbe par tot mai aproape să se adeverească.

BRICS, pe cale să se extindă masiv

În fiecare an, președinția BRICS este deținută de câte una dintre țările membre, care găzduiește și reuniunile grupului. Summit-ul BRICS de anul acesta este programat în 22-24 august, la Durban, în Africa de Sud, fiind precedat de mai multe reuniuni. După cum a explicat ambasadorul Africii de Sud la BRICS, Anil Sooklal, într-un interviu acordat TASS, un subiect central al întâlnirilor de anul acesta vizează extinderea grupului.

Tema, (re)lansată de China încă de anul trecut, a fost abordată pe îndelete de membrii BRICS cu începere din luna februarie. La ușa BRICS se înghesuie în prezent multe state, dintre care unele sunt extrem de bogate, precum Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Alte țări candidate sunt de pildă Algeria, Egiptul, Bahrain și Iranul. În total, a precizat Anil Sooklal, au cerut oficial să se alăture grupului 13 țări, iar alte șase au făcut-o în mod informal. „Primim cereri de aderare în fiecare zi”, a mai notat în aprilie oficialul sud-african. Exinderea BRICS va fi discutată la o reuniune a grupului, care va avea loc la 2 și 3 iunie în Cape Town și la care vor participa miniștrii de externe ale celor cinci state membre.

Moneda BRICS ar putea fi începutul sfârșitului pentru dolar

Pe lângă lărgirea BRICS, summitul din Durban ar putea consfinți și o altă decizie cu implicații uriașe: crearea unei monede comune a BRICS. Ideea nu este nouă, ea fiind vehiculată încă de primii ani de după nașterea alianței. Însă în contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor tot mai mari dintre China și SUA, tema unei monede comune prezintă un interes tot mai mare.

Vicepreşedintele Dumei de Stat, Aleksander Babakov, a devăluit încă din martie că noua monedă la care se lucrează urmează să fie prezentată la summitul BRICS. Noua monedă, care s-ar raporta nu doar la cotaţia aurului, ci şi la preţurile altor grupuri de produse şi materii prime, ar urma fi folosită în comerțul dintre statele membre, precum și drept monedă de rezervă comună, slăbind astfel puterea dolarului american și accelerând așa numitul proces de dedolarizare.

Vorbind despre acest fenomen, expertul geopolitic Renaud Girard scria de altfel recent într-un articol publicat în revista franceză „Le Figaro” că respingerea dolarului în relațiile economice globale este un proces care deja a început, ca urmare a faptului că Statele Unite și-au transformat treptat moneda într-un instrument de presiune politică. Într-o armă. Lucru care a început să-i deranjeze pe mulți. Procesul de dedolarizare nu se va produce desigur peste noapte.

Însă, dacă summitul BRICS din august va consfinți utilizarea noii monede rivale, fenomenul cu siguranță se va accelera simțitor. Iar dacă la BRICS vor adera în curând și alte state, în frunte cu țările arabe, care se numără printre cele mai mari producătoare de petrol ale lumii, ne putem aștepta ca tot ce cunoaștem azi în materie de economie și geopolitică să se transforme pe cât de profund, pe atât de fulgerător și de ireversibil în ceva complet diferit.

 

• 41,5% din populația globală reunesc cele cinci state BRICS
• 5 ani de supremație mai are G7, potrivit Bloomberg
• 19 state, precum Arabia Saudită și EAU, doresc acum să intre în BRICS