Vicecancelarul german Robert Habeck dorește să suspende proiectul de satelit IRIS2, iar UE nu cedează. Bruxelles respinge efortul de ultimă oră al Berlinului de a amâna lansarea proiectului UE, în valoare de mai multe miliarde de euro, privind un sistem de sateliți cu securitate cibernetică pentru agențiile de spionaj, guverne și armate.
Constelația planificată, denumită IRIS2 – prescurtare de la Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite (Infrastructură pentru reziliență, interconectivitate și securitate prin satelit) – este susținută de Franța și ar urma să cheltuiască peste 3 miliarde de euro din bani publici pentru dezvoltarea unei alternative europene la rețeaua spațială de comunicații Starlink a lui Elon Musk.
Dar, în condițiile în care industria se apropie de contracte masive, vicecancelarul german Robert Habeck a scris o scrisoare către executivul UE la începutul lunii aprilie, în care susținea că proiectul IRIS 2 este prea scump, că lucrările nu sunt împărțite în mod echitabil între Franța și Germania și că serviciile planificate nu sunt suficient de avansate pentru a merita cheltuielile, au confirmat oficialii pentru POLITICO.
Satelit prea scump
Habeck a propus ca lucrările să fie suspendate în timp ce IRIS 2, cel de-al treilea mare program spațial al blocului, după rețeaua de geolocație Galileo și constelația de observare a Pământului Copernicus, este regândit în mod fundamental.
„Sunt prea multe în joc pentru a lua decizii pripite”, a scris Habeck în scrisoarea sa către Comisie, relatată pentru prima dată de Handelsblatt.
Dar planificarea pentru IRIS² este atât de avansată – cu bani de la buget alocați, cu legislația UE stabilită și cu Agenția Spațială Europeană la bord cu propria finanțare – încât eforturile naționale de a dirija achizițiile atât de târziu în joc sunt sortite eșecului.
„Lobby-ul industrial prin intermediul unui stat membru nu are niciun impact”, a declarat un oficial al UE, vorbind sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre un proces de achiziții în curs de desfășurare.
Arhitectul IRIS2, comisarul pentru piața internă, francezul Thierry Breton, s-a angajat în ianuarie să semneze „cel mai mare contract spațial din istoria UE” până la sfârșitul lunii martie pentru a pune în mișcare programul. Acest lucru nu s-a întâmplat, oferta finală a consorțiului SpaceRise, condus de Airbus, aterizând abia la 1 martie.
Propunerea este în prezent analizată de comisia de evaluare a ofertelor din cadrul UE, care supraveghează procesul de achiziții publice. Comisia a purtat discuții cu SpaceRise pentru a îmbunătăți oferta finală, un proces pe care Berlinul l-a atribuit cererilor lui Habeck de regândire.
„Există un acord asupra faptului că trebuie reduse costurile totale”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului afacerilor economice al lui Habeck. „Există, de asemenea, un acord asupra faptului că aplicațiile trebuie extinse pentru ca IRIS² să fie un succes”.
Nu așa se încadrează Bruxelles-ul.
„Nu există niciun fel de legătură între scrisoarea germană și pasul de optimizare recomandat”, a declarat oficialul UE. Aceștia au descris insistențele lui Habeck ca fiind „nefondate” și „pure tactici de lobby”.
Rămâne speranța că în următoarele săptămâni se vor putea încheia contractele IRIS2.
Eforturile Europei de a merge mai departe cu programul său pentru a rivaliza cu SpaceX au fost îngreunate de tensiuni naționale, IRIS2 fiind acuzat că servește intereselor aerospațiale franceze.
„Germanii au dreptate”, a declarat un diplomat național din domeniul spațial, sub rezerva anonimatului, pentru a discuta despre acest program sensibil. „Ei nu au fost mulțumiți de faptul că Comisia a vrut să meargă mai departe doar cu un singur consorțiu”.
Greii Airbus, francezii de la Thales și compania spațială germană OHB, fac parte din SpaceRise, care nu se confruntă cu niciun rival pentru contractul de construire și operare a rețelei de aproximativ 170 de sateliți pe orbita joasă a Pământului. Lipsa concurenței a făcut dificilă elaborarea unei oferte competitive cu UE.