Datele centralizate de echipa de economiști de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, în cadrul proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor, arată că București și Ilfov concentrează peste 60% din totalul investițiilor străine venite în România, în timp ce celelalte 40 de județe împart mai puțin de 40% din soldul total al investițiilor străine directe (ISD).
Conform analizei, fluxul de investiții străine directe în România a înregistrat o creștere aproape continuă în ultimul deceniu. Suma investită anual în România a crescut de la 1,7 miliarde de euro în 2011 la 8,94 miliarde de euro în 2021, cu o excepție notabilă în anul 2020, în contextul pandemiei, când suma a scăzut la 3,005 miliarde de euro.
Fluxul net al investițiilor străine a rămas pozitiv
Cu toate acestea, fluxul net al investițiilor străine directe a rămas pozitiv pe parcursul întregii perioade, determinând o creștere a soldului total al ISD de la 54 miliarde de euro în 2011 la peste 100 miliarde de euro în 2021. Economistii subliniază că distribuția acestor investiții pe plan regional și județean este inegală. Bucureștiul și Ilfovul se evidențiază în mod evident, concentrând peste 60% din totalul investițiilor străine venite în România. În schimb, celelalte 40 de județe împart mai puțin de 40% din soldul total al investițiilor străine directe.
Municipiul București domină clasamentul în ceea ce privește soldul ISD, însumând 54 miliarde de euro, urmat, cu o diferență semnificativă, de Ilfov (6,6 miliarde), Timiș (4,8 miliarde), Prahova (3 miliarde), Brașov (2,6 miliarde), Cluj (2,3 miliarde) și Constanța (2 miliarde). Pe ultimele poziții se regăsesc județe cu investiții străine nesemnificative, precum Gorj (0,007 miliarde), Mehedinți (0,016 miliarde), Vaslui (0,036 miliarde) sau Botoșani (0,08 miliarde). Economii analizează semnificația acestor diferențe majore în contextul economiei județelor din întreaga țară.
Primul aspect analizat de economiști a fost dacă ISD are un impact pozitiv asupra câștigului salarial mediu lunar. „Desigur, salariul mediu net este influențat de foarte mulți factori și însăși valoarea medie este un indicator care trebuie interpretat cu grijă: valorile extreme, în acest caz valorile ridicate, pot distorsiona mult valoarea medie creând iluzia că o mare parte a populației unui județ câștigă destul de bine, pe când această bunăstare aparentă se datorează doar unor salarii extrem de ridicate, însă relativ rare”, subliniază economiștii.
Chiar și cu aceste limitări ale valorilor medii, cercetătorii observă unele situații paradoxale aparente. De exemplu, în județul Gorj, cu investiții străine aproape inexistente, salariul mediu net lunar este de 3.008 lei, în timp ce în județul Arad, cu un sold ISD de 1,5 miliarde de euro (de peste 200 de ori mai mare decât în Gorj), salariul mediu net lunar este mai mic, cu 2.972 lei.
Inegalitatea dintre investițiile străine directe și salariații județelor din România
Un alt exemplu este cel al județelor Bihor și Vaslui, unde salariul mediu net lunar este aproape egal (2.766 lei versus 2.711 lei), în ciuda faptului că investițiile străine atrase în Bihor sunt mult mai mari decât cele înregistrate în Vaslui (1 miliard versus 0,036 miliarde). „Desigur, aceste perechi de județe sunt exemple extreme, corelația dintre soldul ISD și salariul mediu net pe județe fiind una pozitivă (Figura 1), însă arată că această relație nu este tocmai evidentă sau puternică”, menționează analiza.
„Pentru a înțelege de ce această relație dintre sold ISD și salariu mediu net nu este una evidentă, am analizat impactul direct al ISD-ului asupra economiei unui județ. Primul efect direct și evident este faptul că aceste investiții creează noi locuri de muncă, în special în sectorul privat. Așadar, dacă vrem să identificăm un impact pozitiv al ISD, cel mai frecvent argument este acela de asigurare de noi locuri de muncă, ceea ce crește rata de ocupare a populației din județele gazdă, și contribuie astfel la scăderea ratei șomajului. ISD întărește sectorul privat și crește cererea pentru forța de muncă ceea ce are un impact pozitiv asupra salariilor din sectorul privat.
Astfel, o potențială explicație pentru diferențele paradoxale amintite mai sus constă în ponderea sectorului public și salariile mai mari din acest sector față de sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu aproape 28% mai mari în 2021, decât ale angajaților din sectorul privat”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Conform raportului recent al Consiliului Fiscal din august 2023, această discrepanță semnificativă persistă, reducându-se la 17,4% în 2022. În general, se poate observa că în județele cu un nivel mai mare al investițiilor străine directe, o proporție mai însemnată a lucrătorilor activează în sectorul privat. De exemplu, în județele Gorj și Vaslui, această pondere este de 78% și, respectiv, 66%, în timp ce în județele Arad și Bihor, 84% și, respectiv, 83% dintre salariați lucrează în sectorul privat, potrivit economedia.ro.
