Marcel Boloș a explicat recent de unde provine diferența dintre salariul mediu net al bugetarilor și cel pe economie, care este de 2.000 lei. Ministrul Finanțelor a precizat că poate fi eliminată prin reforma salarizării unice.
Marcel Boloș nu a oferit un răspuns direct atunci când a fost întrebat de ce salariul mediu net în administraţia publică centrală este de 7.000 de lei, în timp ce salariul mediu net pe economie depășește cu puțin 5.000 de lei. Ministrul Finanțelor a lăsat să se înțeleagă că este rezultatul protestelor funcționarilor din sectorul public.
„De aceea avem o reformă, care se cheamă a salarizării unice. Ca să înlăturăm aceste decizii care apar uneori legitime, care vin de pe urma formelor de protest ale funcţionarilor din sectorul public. De aceea această lege a salarizării unice trebuie legată cu indicatorii de performanţă şi apoi corelată cu ceea ce se întâmplă în sectorul privat”, a declarat ministrul Finanțelor.
De ce această diferență
Marcel Boloş a declarat că în statele Uniunii Europene salariile din mediile public şi privat sunt corelate.
„Orice analist economic când vede o asemenea discrepanţă între cele două tipuri de salarii, sau salariul mediu din sectorul public şi salariul mediu din sectorul privat, îşi pune o primă întrebare: de ce această diferenţă? În toate statele moderne ale Uniunii Europene, cele două tipuri de salarii sunt corelate. Dar noi nu am avut mecanisme de stabilire a salariilor care să fie predictibile. Am fost tot timpul sub presiunea celor care au avut revendicări şi au spus «acum vrem majorare de salarii». Dacă o să avem un mecanism de salarizare care să fie în concordanţă cu mecanismele europene şi va fi legat de indicatori de performanţă şi corelat cu sectorul privat trebuie să se corecteze această inadvertenţă pentru că nu este de domeniul firescului”, a precizat ministrul.
Boloș a subliniat că revendicările funcționarilor din sectorul public au fost legitime.
„În lipsa acestor mecanisme am ajuns în această situaţie. Dar, repet, sunt revendicări legitime ale sectorului public. Cum şi sectorul privat face eforturile pentru ca noi să avem un nivel de remunerare corespunzător. Și nu poate să vină decât din investiţii cu valoare adăugată mare”, a afirmat ministrul, citat de digi24.
O idee susținută de Boloș din 2023
Încă de anul trecut, pe când era ministrul al Investițiilor, Marcel Boloș a susținut reforma salarizării unitare pentru a obține banii din PNRR din cea de a patra tranșă.
La începutul lui 2023, Boloș susținea că România trebuie să reducă cheltuielile cu salariile bugetarilor. Acestea reprezentau 37% din totalul veniturilor încasate. Procentul ne plasa pe printre primele locuri în UE.
„Sunt 110 miliarde de lei cheltuielile cu salariile. Noi în anul 2021, din totalul veniturilor încasate, cheltuielile cu salariile reprezentau 37%. Wram printre primele locuri în UE. Și aici la acest indicator trebuie să vedem cum îl ajustăm. Ca să vedem cum validăm jalonul”, explica Boloș la acel moment.
Între timp au venit protestele și anul electoral, iar diferențele nu pot fi explicate.
