Alegerile locale și parlamentare din România sunt iminente și se desfășoară într-un context tensionat. Angajații din primăriile de comune au anunțat o grevă generală care coincinde cu perioada votului popular. Principala lor nemulțumire este legată de nivelul redus al salariilor în administrația locală.
Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), prin reprezentanții săi, a stabilit un calendar de proteste pentru următoarele luni.
Bugetarii din primării au intrat în grevă generală!
Acțiunile de protest vor culmina cu o grevă generală programată să înceapă pe 3 iunie, chiar în timpul săptămânii în care au loc alegerile locale și europarlamentare. Este important de menționat că această acțiune va afecta activitatea instituțională a peste 813 primării din țară. Va implica peste 10.000 de angajați, paralizând astfel complet activitatea acestor instituții înaintea alegerilor.
,,Perioada aleasă pentru greva generală este săptămâna alegerilor. Adică începând cu 3 iunie. Continuăm greva japoneză pe durată nedeterminată. Pe 8 aprilie începem pichetarea prefecturilor, pentru că avem acel termen dat de Guvern privind analiza execuției bugetare pe primul trimestru. Dacă nu se întâmplă nimic, pe 25 mai va fi un miting de 10.000 de colegi în București, iar de pe 3 iunie declanșăm greva generală”, a declarat, pentru Libertatea, Dan Cârlan, președintele Sindicatului SCOR.
Sindicaliștii din primării intenționează să boicoteze orice activitate legată de procesul electoral, inclusiv semnarea listelor electorale pentru secțiile de votare. În săptămâna precedentă, activitatea din instituțiile în care angajații au intrat în grevă a fost parțial blocată, aceștia refuzând să lucreze timp de două ore pe zi. Toate solicitările primite din partea cetățenilor, precum eliberarea de adeverințe, au fost amânate pentru o perioadă de 30 de zile.
Nu poate stabili salarizarea propriilor angajați
Întrebat despre relația cu primarii, Cârlan a subliniat că nu există probleme sau obstacole în interacțiunea lor.
„Poziția dumnealor este una ingrată. E poate singura categorie bugetară, de angajatori, care nu poate stabili salarizarea propriilor angajați. Autoritățile locale au mâinile legate pentru că guvernul prin OUG stabilește nivelul de salarizare. Nu angajatorii, care sunt primarii. Aparent, legea salarizării a creat mecanismul prin care autonomia locală conduce la stabilirea salariilor de către consiliile locale. În fiecare unitate administrativ-teritorială. Dar acel mecanism prevăzut de Legea cadru a salarizării a fost călcat în picioare de ordonanțe de urgență”, a explicat Dan Cârlan.
„Primarii sunt primii afectați de hemoragia de personal care pleacă dinspre administrația publică locală a comunelor mici spre alte structuri ale statului, unde sunt mai bine plătiți”, a mai zis Dan Cârlan.
Primarii sunt încă nemulțumiți
În replica sa, Emil Drăghici, liderul Asociației Comunelor din România, a afirmat că impactul grevei de avertisment este cu adevărat simțit în cele peste 900 de localități unde are loc acest protest. Noi respectăm măsura luată de membrii de sindicat, e prevăzută de lege. Așa că nu o să comentez pe marginea ei”, a punctat Drăghici.
Întrebat dacă și ACoR a ridicat problema salarizării angajaților din primării în fața guvernanților, Drăghici a subliniat.
„Eu am făcut-o nu o dată, ci de fiecare dată când am avut întâlniri la nivel central. Salariații de la comune sunt inferior remunerați celor de la orașe, prin simplul fapt că salariile se raportează la nivelul viceprimarului comunei, care are o remunerație mai mică față de viceprimarii de la orașe și municipii. Așadar, suntem în fața unei discriminări nesimțite”.
Județele cu cea mai mare număr de primării afectate de greva angajaților sunt următoarele. Iași (48 de primării), Arad (36 de primării), Călărași (34 de primării). Mureș (33 de primării), Vaslui (32 de primării), Cluj (29 de primării). Bihor (28 de primării), Sălaj (28 de primării), Neamț (27 de primării), Prahova (26 de primării) și Vrancea (25 de primării).
Primarii din diversele localități, fie că fac parte din PSD, PNL sau alte formațiuni politice. Sunt încă nemulțumiți de faptul că guvernul nu a reușit să aloce fondurile necesare administrațiilor locale în ritmul dorit, conform Libertatea.ro.
