Prezent la cea de-a 13-a ediție a conferinței internaționale privind „Viitorul Europei”, susținută la Banca Națională în cursul zilei de astăzi, diplomatul Mircea Geoană a explicat provocările care ne așteaptă odată cu finalizarea erei actuale și intrarea în noul ciclu istoric. Numărul doi NATO face trimitere la modelul economic dezvoltat de România în ultimele decenii, catalogându-l ca fiind „un paradox românesc”.
Cifrele pe care le înaintează Mircea Geoană relevă trista situație a României post decembriste din punct de vedere demografic, cu o populație la nivelul anilor 1960 dispuși. Astfel, statul român va ajunge în cele din urmă în țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa, în ciuda faptului că PIB-ul României este de patru ori mai mare decât în anul 1989.
Cu toate că economia crește, inegalitățile de dezvoltare între regiuni și categoriile sociale sunt mai mari decât înaintea aderării. Invocând un studiu al Băncii Mondiale, Geoană susține că România a înregistrat a doua cea mai rapidă creștere economică din Europa, „dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei”.
Mircea Geoană: „Țara devine din ce în ce mai șubredă și vulnerabilă din interior”
„Ce folos să recuperăm teren față de media europeană, dacă indicatorii de dezvoltare umană rămân printre ultimii din Europa? Nu este de mirare că tinerii continuă să emigreze. Nu este de mirare că elita intelectuală alege să se împlinească profesional în altă țară. Ne bucurăm că imigranții din Orientul Mijlociu sau Africa nu aleg să rămână în România, însă cauzele acestei alegeri trebuie să ne dea de gândit față de orice viitoare politică legată de demografie și atragere sau păstrare de forță de muncă. Dacă este să spunem ceva important, pe scurt, vedem cum economia crește, avem toate garanțiile de securitate, dar țara devine mai șubredă și vulnerabilă din interior. Din acest motiv putem numi aceasta situație Paradoxul Românesc”, a susținut Mircea Geoană.
În accepțiunea secretarului general adjunct al NATO, definirea anormalității spațiului românesc nu se limitează doar la aspectele amintite anterior: „Nu ar fi corect să oprim aici definirea paradoxului românesc. Pentru că el este reflectat în imensa frustrare a noastră, a românilor, față de permanenta tensiune între potențialul real al națiunii și transpunerea acestuia în realitate”, a transmis acesta.
Cauzele Paradoxului Românesc
Mircea Geoană a enunțat trei cauze ale Paradoxul Românesc: „În primul rând, iluzia ca prin integrarea euroatlantică am atins “sfârșitul istoriei” pentru România și că, prin efectul de tracțiune și difuzie de idei, instituții, norme, capital și tehnologie, vom fi propulsați către nucleul dur al Europei. Fără sa înțelegem că a fi tractat înseamnă a rămâne în urmă și că cel care imită nu va fi niciodată mai bun decât originalul. Și eu am făcut parte dintre cei care au crezut că avatarurile istoriei s-au terminat pentru țara mea, atunci când ridicăm steagul României la NATO sau semnăm încheierea negocierilor de aderare in 2004”, a declarat Geoană în cadrul discursului său.
De asemenea, acesta a spus că a fost ignorat specificul cultural, dar și nevoile particulare de dezvoltare ale statului român: „Nepriceperea, timiditatea sau neputința intelectuală și politică de a veni cu o contra-propunere coerentă au anulat capacitatea de negociere și influențare a deciziilor care ne priveau. Iar de aici rezultatul: “grefa” occidentală a reușit în prea puține locuri ale realităților românești, conducând astăzi la un sentiment larg răspândit de a fi “cetățeni de mâna a doua” în Europa, ușor exploatabilă politic de curentele anti-europene în creștere. Absența curajului politic și intelectual de a adopta, negocia sau impune soluții în co-design cu parteneri noștri occidentali au condus la perpetuarea asimetriei de putere politică și economică de astăzi”, a continuat acesta.
În cadrul aceluiași subiect, Geoană a spus că marea problemă a României moderne este diferența de dezvoltare între zonele urbane mari și restul teritoriului.
„În al treilea rând, nu am reușit niciodată să rezolvăm cu adevărat marea problemă a României moderne: decalajul cronic de dezvoltare între urbanul mare și restul țării. Astăzi, primele 12 mari orașe contribuie cu aproape 80% la formarea PIB, iar restul țării… restul. Acest abis de dezvoltare este nesustenabil și periculos pentru viitorul națiunii. Atacarea inegalităților sociale a fost transformată într-o luptă ideologică falsă, creându-se în mod artificial și periculos o bătălie pentru resurse între investiții și protecție socială”, a spus Mircea Geoană.
