Ultimele date publicate de către economiști arată ca nivelul inflației anuale din țara noastră a ajuns la un prag de 11,23 de puncte procentuale, punct la care nu s-a mai ajuns pentru mai mult de un an de zile. Având în vedere gradul de inflație, evoluția vremii, cererea susținută și nevoie de profituri tot mai mari ale companiilor, prețurile alimentelor se pot menține la un nivel destul de ridicat pentru buzunarele românilor pe tot parcursul acestui an.
Datele din luna trecută provenite din România arată că prețurile alimentelor s-au majorat cu 20% în ultimul an, un nivel mai scăzut față de țara vecină Ungaria, care a avut se suferi majorări ale prețurilor de aproximativ 39%.
Prețurile cresc în toată Europa
Din punct de vedere al scumpirilor, peste noi se mai situează și Estonia, Lituania și Letonia, însă alte țări europene precum Franța, Grecia și Cipru se află cu mult sub noi, cu scumpiri de 14%, 11% și respectiv 6%.
„Există în continuare riscuri în ce priveşte preţurile alimentelor care depind de evoluţia vremii, a posibilităţii de a avea recolte proaste sau penurii de legume, a cererii susţinute şi a nevoii de profituri mai mari ale companiilor din cauza inflaţiei. Toate acestea ar putea menţine preţurile la alimente la un nivel ridicat pe parcursul anului 2023. În Statele Unite, unde inflaţia alimentară a crescut cu 8,5% din martie 2022 până în martie 2023, Departamentul pentru Agricultură preconizează că preţurile la alimente vor continua să urce şi în 2023, deşi într-un ritm mai scăzut, cu aproximativ 6,5% peste nivelul din 2022”, susţine analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
Potrivit analistului Maioreanu, majoritatea prețurilor europene se situează într-o creștere continua, majorarea anuală fiind de 7,7%. O scumpire de 7,7% s-a înregistrat și pentru alimentele din Statele Unite în luna aprilie a anului în curs.
„Pentru investitorii români, recenta decelerare a inflaţiei este o veste bună. După cum reiese din sondajul eToro Retail investor Beat, inflaţia este citată de investitori ca fiind principalul motiv de îngrijorare atât în acest trimestru, cât şi pe parcursul întregului an 2023”, arată analistul.
Inflația pare însă să încetinească
Potrivit datelor publicate pentru luna aprilie, rata inflației pară să scadă încep, peste tot în lume, fiind a zecea lună consecutivă de scădere în Statele Unite ale Americii.
În Europa situația privind inflația și majorările de preț este însă puțin mai complexă. Zona euro a înregistrat o ușoară creștere a prețurilor, iar majoritatea țărilor din Uniunea Europeană prezintă o scădere semnificativă a inflației dela o lună la alta.
„În ultimul an, preţurile alimentelor în România au crescut cu aproape 20%. Campionii sunt zahărul, cu o creştere de peste 58%, urmat de unt (35%). Creşterea preţurilor la zahăr nu se limitează la România. Este un fenomen global. Uniunea Europeană este principalul producător mondial de zahăr din sfeclă, cu aproximativ 50% din cantitatea totală. Cu toate acestea, zahărul din sfeclă reprezintă doar 20% din producţia mondială de zahăr, restul de 80% fiind produs din trestie de zahăr. Brazilia este cel mai mare producător mondial de zahăr, urmat de India. Din nefericire, presiunile asupra preţurilor zahărului vor rămâne ridicate, deoarece industria preconizează o producţie mai mică în acest an din cauza condiţiilor climatice nefavorabile. În Europa, producţia de sfeclă de zahăr va fi, de asemenea, mai mică din cauza secetei. Între timp, consumul creşte, iar o parte din recoltă este redirecţionată către producţia de etanol”, consideră analistul eToro.
Pe lângă zahăr, cele mai afectate alimente de pe piața românească din ultimul an au fost untul, cu o scumpire de 35,16% cartofii, pentru care s-a înregistrat o mărire de preț cu 34,15% față de anul trecut, ouăle cu o scumpire de 30,71%, laptele cu 27,97% și pâinea cu 17,97%, potrivit România TV.
„Untul cu 82% grăsime a scăzut la 463 de euro pe 100 kg în timp ce anul trecut, în aceeaşi perioadă, preţul a fost de peste 700 de euro pe 100 kg. Explicaţia ar putea veni din evoluţia vremii. Vremea răcoroasă din nordul Europei reduce vânzările din supermarketuri şi consumul de produse pe bază de smântână, cum ar fi îngheţata. Acest lucru face ca rezervele de smântână să fie disponibile din abundenţă pentru a fi transformate în unt, iar maşinile de făcut unt funcţionează la foc continuu. Dar preţurile sunt încă la niveluri mai ridicate decât în 2020”, a arătat specialistul Bogdan Maioreanu în analiza sa.
