Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va aplica Rusiei un nou pachet de sancțiuni UE cu ocazia aniversării unui an de la războiul din Ucraina.
Promisiunea a fost făcută în timpul unei vizite de profil înalt la Kiev, în cadrul căreia 15 comisari europeni s-au întâlnit cu omologii lor ucraineni pentru a aprofunda cooperarea și alinierea legislativă.
„Rusia plătește un preț greu, deoarece sancțiunile noastre îi erodează economia, aruncând-o înapoi cu o generație”, a declarat von der Leyen, vorbind alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Până la 24 februarie, la exact un an de la începerea invaziei, ne propunem să punem în aplicare cel de-al zecelea pachet de sancțiuni.”
Von der Leyen nu a oferit detalii cu privire la sectoarele sau exporturile care vor fi vizate.
În timp ce Rusia pregătește o nouă ofensivă militară în est, Zelenski a îndemnat blocul să crească presiunea financiară asupra Kremlinului.
„Vedem că ritmul sancțiunilor în Europa a încetinit puțin, în timp ce statul terorist își mărește ritmul de adaptare la sancțiuni. Merită să recuperăm decalajul și merită să-l reparăm”, a declarat Zelenski, vorbind în ucraineană, conform Euronews.
‘Să-l facem pe Putin să plătească’
UE și G7 negociază în prezent ultimele detalii ale unui plan de impunere a unui plafon de preț pentru comerțul maritim cu produse petroliere rafinate fabricate în Rusia, în urma unei inițiative similare care a limitat prețul țițeiului rusesc transportat pe mare la 60 de dolari pe baril.
Plafonarea țițeiului, impusă la începutul lunii decembrie, costă Moscova 160 de milioane de euro pe zi, a declarat von der Leyen, o referire aparentă la un raport recent publicat de Centrul de Cercetare pentru Energie și Curățenie (CREA).
Von der Leyen a mai spus că echipa sa lucrează la conceperea unor modalități legale care să permită UE să confiște activele deținute de Rusia care au fost înghețate în cadrul a nouă pachete de sancțiuni, inclusiv miliardele de rezerve valutare deținute de Banca Centrală a Rusiei.
„Îl facem pe Putin să plătească pentru războiul său atroce”, a declarat von der Leyen.
Fondurile suplimentare obținute prin confiscare sunt menite să plătească pentru reconstrucția Ucrainei, pe care Comisia Europeană o estimează la cel puțin 600 de miliarde de euro.
Cu toate acestea, von der Leyen nu a oferit noi indicii cu privire la modul în care confiscarea, o idee fără precedent și riscantă, va fi posibilă din punct de vedere legal.
Ca un prim pas, a spus ea, Comisia va oferi 1 miliard de euro în fonduri de „redresare rapidă” pentru a acoperi cele mai urgente nevoi ale Ucrainei.
În timpul conferinței de presă comune, von der Leyen a salutat raidurile efectuate recent de poliția ucraineană în cadrul unui scandal de corupție care a implicat plăți ilicite către viceminiștri și contracte militare supraevaluate, ceea ce a dus la demiterea mai multor oficiali de rang înalt.
Reformele în domeniul luptei împotriva corupției reprezintă una dintre cele șapte condiții pe care Comisia le-a introdus în candidatura Ucrainei la aderarea la UE.
„Sunt reconfortată să văd că organismele dumneavoastră anticorupție sunt în alertă și eficiente în detectarea cazurilor de corupție”, a declarat von der Leyen.
Alte anunțuri făcute de von der Leyen au inclus o inițiativă de 150 de milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice vitale pentru Ucraina, trimiterea a 2.400 de generatoare de electricitate și un memorandum privind gazele regenerabile, precum și un grant de 10 milioane de euro pentru a sprijini îngrijirea copiilor.
„Războiul lui Putin le-a luat părinții și le-a distrus viețile”, a declarat von der Leyen.
„Nu putem repara acest lucru, dar ne putem oferi să le alinăm durerea și să îi ajutăm cât putem de bine.”
Călătoria în capitala ucraineană a șefei Comisiei Europene și a 15 dintre comisarii săi va fi urmată vineri de un summit UE-Ucraina, unde președintele Consiliului European, Charles Michel, se va alătura lui von der Leyen pentru discuții cu Volodymyr Zelenski.
Momentul reformei
Comisarii și-au concentrat întâlnirile cu oficialii ucraineni pe „aprofundarea cooperării sectoriale în domenii relevante”, a declarat un oficial UE înaintea călătoriei.
UE și Ucraina sunt în prezent legate de o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA), iar Kievul este în prezent și o țară candidată oficială la aderarea la UE. Pentru a obține statutul de membru cu drepturi depline, țara trebuie să adopte o serie de reforme pentru a-și consolida instituțiile și statul de drept și pentru a se alinia îndeaproape la legislația UE.
Blocul comunitar, a declarat oficialul, „a luat act de impulsul de reformă care este în curs de desfășurare în Ucraina, în special în domeniul statului de drept”, iar unele dintre discuțiile dintre executivul UE și guvernul ucrainean vor aborda, prin urmare, eforturile recente de combatere a corupției și de consolidare a independenței sistemului judiciar.
Alte discuții ar urma să se concentreze mai mult pe modul în care „să se reducă în continuare barierele, să se reducă în continuare impedimentele comerciale pentru a accelera fluxul de exporturi și importuri între UE și Ucraina”, a declarat oficialul european.
Discuțiile de acolo au vizat stimularea alinierii legislației interne în mai multe domenii-cheie, inclusiv telecomunicațiile, serviciile financiare, siguranța produselor, supravegherea pieței, precum și măsurile sanitare și fitosanitare.
Se așteaptă, de asemenea, să se discute despre continuarea sprijinului financiar, umanitar și militar. Până în prezent, UE a alocat 60 de miliarde de euro pentru asistența acordată Ucrainei, inclusiv aproape 12 miliarde de euro pentru sprijin militar, 38 de miliarde de euro pentru sprijin umanitar și macrofinanciar și 10 miliarde de euro pentru ca statele membre să facă față afluxului de refugiați ucraineni.
Sancțiunile împotriva Rusiei și nevoile de reconstrucție ale Ucrainei s-au aflat, de asemenea, pe ordinea de zi.
Călătoria în capitala ucraineană a șefei Comisiei Europene și a 15 dintre comisarii săi va fi urmată vineri de un summit UE-Ucraina, în cadrul căruia președintele Consiliului European, Charles Michel, se va alătura lui von der Leyen pentru discuții cu Volodimir Zelenski.
Între timp, se așteaptă ca vineri, Înaltul Reprezentant Josep Borrell să anunțe dublarea obiectivului UE de a antrena trupele ucrainene până la 30 000 de soldați până la sfârșitul anului, precum și un nou pachet de 25 de milioane de euro pentru a sprijini deminarea umanitară a zonelor recucerite de forțele ucrainene.
De asemenea, se aștepta ca Bruxelles și Kievul să susțină crearea unui Centru internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune în Ucraina, care va fi înființat la Haga cu obiectivul de a coordona investigarea crimelor comise în Ucraina de către Rusia și de a conserva și stoca probe pentru procese viitoare.
Speranțele unei aderări rapide se risipesc probabil
Însă unul dintre mesajele UE va fi probabil amar pentru Ucraina: nu va exista o procedură rapidă pentru candidatura Ucrainei la statutul de membru.
Kievul a declarat recent că speră să devină membru cu drepturi depline până în 2026, în ciuda avertismentelor anterioare, în special ale președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit cărora procesul de aderare poate dura „zeci de ani”.
În prezent, Comisia lucrează la o evaluare tehnică a îndeplinirii de către Ucraina, Moldova și Georgia – care și-au depus, de asemenea, candidaturile de la invazia Rusiei din 24 februarie – a criteriilor cheie pentru a deveni membru, evaluare care urmează să fie publicată în cursul anului.
Un oficial de rang înalt al UE a subliniat reporterilor că, deși pașii făcuți de țara devastată de război în circumstanțele actuale vor fi recunoscuți, blocul nu se va abate de la metodologia sa pentru Ucraina.
„Este necesar să se aplice o metodologie considerabilă în ceea ce privește evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce este, de fapt, un proces destul de complex de aderare în fiecare sector al acquis-ului”, a declarat oficialul UE de rang înalt.
„Este foarte dificil să se scurteze această perioadă, așa că vom face acest lucru ca și în cazul altor candidați care înregistrează aceleași progrese. Așa că vom face acest lucru absolut cu un efort și mai mare, desigur, cu Ucraina, având în vedere circumstanțele actuale, dar vom aplica aceeași metodologie, pentru că eu cred că este important ca legitimitatea metodologiei să fie menținută”, au adăugat aceștia.
