În 2024, cetățenii României vor vota pentru un nou președinte, ales pentru un mandat de cinci ani. Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pentru 15 septembrie, iar al doilea tur, dacă va fi necesar, va avea loc pe 29 septembrie. Este pentru prima dată din 2004 când alegerile prezidențiale, locale și parlamentare se desfășoară în același an.
La alegerile prezidențiale din 2024, cetățenii pot vota în funcție de adresa de domiciliu sau reședință. Votul se desfășoară la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde alegătorul are domiciliul sau reședința. Dacă alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea de domiciliu, acesta poate vota la orice secție din acea unitate. În străinătate, votul se poate realiza la orice secție de votare organizată acolo.
De asemenea, cei care îndeplinesc funcții în cadrul biroului electoral sau asigură menținerea ordinii la secția de votare pot vota la secția unde activează. Persoanele cu mobilitate redusă pot vota la orice secție care le poate asigura accesul la vot.
Cine candidează la prezidențiale
Până în prezent, nouă candidați au fost confirmați pentru alegerile prezidențiale din 2024. Marcel Ciolacu, liderul PSD și premierul României, și Nicolae Ciucă, liderul PNL și președintele Senatului, sunt printre candidați. Elena Lasconi, președinta USR, și Aurelian Pavelescu, liderul PNȚCD, se află și ei pe listă. De asemenea, mai candidează Cristian Diaconescu, Ana Birchall, Diana Șoșoacă, Cristian Terheș și George Simion. Lista candidaților ar putea fi completată de Mircea Geoană, care își încheie mandatul de secretar general-adjunct al NATO.
România funcționează ca o republică semi-prezidențială, unde președintele desemnează guvernul, dar acesta trebuie votat de Parlament.
„Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, potrivit art.80 al Constituției.
Pe durata mandatului său, Președintele României nu poate fi afiliat unui partid. Acesta nu poate ocupa nicio altă funcție publică sau privată. De asemenea, Președintele beneficiază de imunitate și nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în timpul exercitării mandatului.
După Revoluția din 1989, România a avut patru președinți: Ion Iliescu, care a servit între 1990-1996 și 2000-2004, Emil Constantinescu (1996-2000), Traian Băsescu (2004-2014) și Klaus Iohannis (2014-2024). Alegerile din 2024 vor aduce un nou lider, marcând un nou capitol în istoria politică a României.
