Infofinanciar > Info > Calitatea vieții și bunăstarea socială nu e punctul forte al României. Am coborât pe locul 44
Info

Calitatea vieții și bunăstarea socială nu e punctul forte al României. Am coborât pe locul 44

Calitatea vieţii şi bunăstarea socială nu e punctul forte al României
Sursa foto: gds.ro.

În mod similar, România a suferit o scădere în clasament față de anul anterior și rămâne, potrivit scorului înregistrat, în grupul de țări de categoria a doua, situându-se după Argentina, Barbados și Bulgaria. Studiul examinează șase categorii de țări, iar în 2022 România a avansat în categoria a doua.

Conform studiului, în timp ce indicele de progres social a înregistrat o creștere constantă timp de peste zece ani, nivelul calității vieții și al bunăstării sociale a stagnat global sau chiar a înregistrat o scădere în 2023. România a urmat această tendință.

Calitatea vieţii şi bunăstarea socială nu e punctul forte al României

Indicele de Progres Social (IPS) evaluează calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 170 de țări, analizând trei dimensiuni principale. Această metodologie implică acordarea unor punctaje pentru aspecte legate de nevoile fundamentale, cum ar fi alimentația și îngrijirea medicală primară, accesul la apă și igienă, locuința și siguranța personală.

De asemenea, sunt evaluate aspecte referitoare la bunăstare, precum accesul la educație de bază, informații și comunicații, sănătatea și starea mediului, și oportunități, cum ar fi drepturile personale, libertatea și incluziunea, accesul la educație avansată. În funcție de scorurile obținute, țările sunt clasificate în șase categorii, în ordine descrescătoare.

,,Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023. Ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice. Mai mult de trei sferturi din ţările analizate. Adică patru din cinci persoane din lume. Au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global. Și anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător.

Investițiile, creșterea economică și progresul social sunt strâns legate

Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

Conform studiilor Deloitte, investițiile, creșterea economică și progresul social sunt strâns legate. Și pot crea un ciclu benefic doar atunci când sunt însoțite de acțiuni suplimentare. Precum facilitarea și orientarea strategică a investițiilor către sectoare și zone geografice specifice.

,,Ţara noastră a urmat acelaşi trend. Avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu. Însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni”, a subliniat Alexandru Reff.

În 2023, România a ocupat locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază. Locul 49 în ceea ce privește bunăstarea și tot locul 46 în categoria oportunităților, conform studiului. Analiza detaliată a valorilor atribuite fiecărei coordonate din aceste trei categorii arată că România a obținut cele mai bune rezultate. În domenii precum nutriția și îngrijirea medicală (locul 28), locuințele (locul 43), siguranța personală (locul 45) și accesul la informații și comunicații (locul 46). În schimb, coordonatele cu scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) și accesul la apă și igienă (locul 67).

Progresul social la nivel global a înregistrat o creștere constantă

Danemarca a ocupat primul loc în lume în 2023, cu un scor de 90,38. Danemarca, Norvegia și Finlanda sunt liderii clasamentului, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană și Sudanul de Sud se află în partea de jos a listei.

Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt clasificate în primele două categorii. Cu Danemarca, Norvegia și Finlanda ocupând cele mai înalte poziții. Printre țările din Grupul celor 7 (G7), doar Germania (locul 10), Canada (locul 15) și Japonia (locul 16) s-au clasat în categoria de top a clasamentului.

În ultimii ani, progresul social la nivel global a înregistrat o creștere constantă. În 2023 s-a înregistrat pentru prima dată o stagnare sau chiar o scădere a nivelului calității vieții și a bunăstării sociale. Acest fenomen s-a remarcat în majoritatea țărilor. Inclusiv în România, unde indicele de progres social a crescut constant în decursul a peste zece ani. A ajuns în 2023 la 75,24, dar cu o ușoară scădere față de anul precedent.

Estonia ocupă cea mai bună poziție din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește progresul social. Urmată de Cehia, Slovenia, Lituania, Letonia, Croația, Slovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și România. Între 2011 și 2023, majoritatea componentelor care alcătuiesc scorul global de progres social au înregistrat creșteri semnificative. Cu avansuri remarcabile în domenii precum informații și comunicații, locuință și apă și salubritate. Totuși, patru țări au înregistrat o scădere a nivelului progresului social în această perioadă. Venezuela, Siria, SUA și Marea Britanie, conform economica.net.