Ministrul leton de Externe, Krisjanis Karins, dorește să se alăture listei de candidați la succesiunea secretarului NATO, Jens Stoltenberg. Este al doilea politician de top din țările baltice care își exprimă interesul. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a anunțat că va candida pentru postul care se va elibera în 2024.
„Cu condiția ca reprezentantul Letoniei să decidă să candideze pentru funcția de secretar general, Krišjānis Kariņš este pregătit să se alăture competiției”, potrivit unei declarații împărtășite de purtătorul de cuvânt al lui Karins.
Un nou candidat pentru NATO
În vârstă de 58 de ani, acesta a demisionat din funcția de prim-ministru în august. În timp ce partidul său încerca să formeze un nou guvern. Potrivit declarației, el ar urma să se ofere „să contribuie la alianță cu experiența sa de lider ca prim-ministru, înțelegerea clară a amenințării Rusiei, poziția fermă față de Ucraina și palmaresul său dovedit de constructor de consens internațional”.
Premierul olandez Mark Rutte și Kallas și-au exprimat fiecare interesul pentru postul de conducere al NATO. După o a patra prelungire, mandatul lui Stoltenberg se încheie în octombrie. Acesta a precizat că se va retrage atunci.
Dorințele aliaților NATO
Aliații NATO au dorit să ia în considerare candidați din regiuni diferite și cu profiluri diferite față de ultimii secretari generali. Aceștia au fost bărbați nordici sau olandezi. Decizia trebuie să fie unanimă în rândul celor 31 de aliați. Dar punctul de vedere al SUA, care conduce contribuțiile militare la NATO, are întotdeauna cea mai mare greutate.
Karins, care s-a născut și a crescut în SUA și are un doctorat de la Universitatea din Pennsylvania, s-ar putea confrunta cu un obstacol similar cu cel al lui Kallas, fiind un critic vocal al Rusiei. Națiunile baltice au fost considerate ca fiind prea huliganice față de Moscova pentru a conduce alianța.
Un fost lider la conducere
Aliații speră să încredințeze postul unui alt fost lider. Așa că, deși Karins este în prezent trimisul principal al națiunii sale, perioada în care a fost prim-ministru l-ar putea menține în cursă. Karins a fost prim-ministru din 2019 până la recenta sa demisie. A fost cel mai longeviv șef de guvern al Letoniei de când aceasta și-a recăpătat independența în 1991.
Un alt factor important este dacă țara candidatului a atins sau se apropie de obiectivul de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare.
„Situația geopolitică și natura provocărilor din jurul Alianței Nord-Atlantice necesită o conducere dinamică, hotărâtă și bazată pe consens”, se arată în declarația lui Karins, adăugând că, sub conducerea sa, „Letonia a atins și a depășit în mod constant obiectivul de 2% din cheltuielile pentru apărare”, informează bloomberg.com
