Cu toții am auzit în ultimii ani că Produsul Intern Brut (PIB) al Capitalei a depășit cel al unor orașe importante Vest Europene precum Viena sau Berlin, fapt de necrezut în urmă cu câțiva ani. Totuși, bucureștenii nu au nici pe departe nivelul de trai din Viena și nici nu au parte de serviciile impecabile ale administrației locale din Berlin.
De câte ori se lansează apeluri pentru fonduri europene, firmele bucureștene sunt fie excluse din start, fie sunt discriminate, deși ele nu au nici un avantaj real din acest PIB mare al orașului în care își desfășoară activitatea. PIB-ul Bucureștiului constituie un sfert din PIB-ul României.
Cum se face, așadar, că Bucureștiul e un oraș aparent bogat dar, în realitate, sărac?
La fiecare 100 de lei pe care îi varsă la Bugetul de Stat, Bucureștiul primește înapoi 10,6 lei
Întâi să aruncăm o privire asupra banilor produși în București.
Veniturile bugetului general consolidat al României în 2021 au însumat 379,61 miliarde lei, adică in jur de 76 miliarde de euro. Bugetul total al Municipiului București (Primăria Capitalei plus primăriile de Sector) pentru 2021 a fost undeva în jurul valorii de 10 miliarde lei, adică 2 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, din veniturile colectate de stat la nivel național, 2,6% s-au întors spre București. Dar capitala a avut un aport de aproape 24,5% din veniturile totale ale României. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de lei pe care statul român îi încasează în București (pe baza muncii bucureștenilor, comerțului din București șamd), el plătește administrației publice locale din București 10,6 lei. Restul de 89,4 lei se duc către alte destinații.
Unul dintre motivele pentru care capitala este în permanentă criză de bani este subfinanțarea cronică. Dar acesta nu este singurul motiv pentru care administrațiile locale bucureștene se plâng mereu de lipsa banilor. De vină este și proasta gestionare a lor de către primarul general si cei de sector.
Primăriile gestionează prost puținul pe care îl au la dispoziție
Primăriile din Capitală sunt conduse, în general, prost. Sigur, nu putem pune toate administrațiile în aceeași oală, și primarii care sunt la al doilea mandat se descurcă în mod vizibil mai bine decât cei care sunt noi în funcție.
De pildă, mi-a sărit în ochi o declarație a primarului Clotilde Armand legată de investițiile ratate din 2021. ”Excedentul bugetar din 2021 va reprezenta investiții pentru anii viitori în Sectorul 1” declara, prin septembrie anul trecut, doamna primar. ”Tot excedentul bugetar de anul acesta va fi investiții pentru anii viitori”. Dacă ne uităm cu atenție la ce reprezintă, de fapt, acest ”excedent bugetar” despre care face vorbire doamna Armand, constatăm că este vorba despre banii ramași necheltuiți la sfârșitul anului, proveniți din sumele defalcate primite de la Bugetul de Stat. Cu alte cuvinte, deși banii sunt puțini, unele primării nu au capacitatea administrativă de a-i cheltui în folosul cetățenilor. Mai mult, dacă o primărie nu cheltuie ce primește din sumele defalcate, ea va primi automat mai puțin anul viitor, deoarece, practic, demonstrează ca nu are nevoie de excedentul necheltuit. Banii se duc, automat si logic, la autorități locale care își cheltuie până la ultimul leu banii primiți. De altfel, orice leu necheltuit de Sectorul 1 reprezintă un serviciu care nu e prestat în folosul cetățenilor contribuabili din Sectorul 1. Cu alte cuvinte, reprezintă un eșec al administrației publice locale de își face însăși treaba care îi justifică existența.
Probabil că doamna Primar al Sectorului 1 nu a știut că păgubește locuitorii nu doar de banii pe care nu i-a mai cheltuit/serviciile pe care nu le-a mai prestat, dar și de sume de bani în anii următori. Probabil că experiența sa din companiile private, unde se fac provizioane pentru viitor, nu a ajutat-o de această dată.
Există speranță?
Acest exemplu nu este singular și ne întâlnim prea des cu astfel de situații. Vom reveni, în această rubrică, la erorile de judecată și greșelile celor care conduc urbea noastră, sperând, până la capăt, că numărul lor va scădea pana la dispariție.
Chiar văduvit de aproape toți banii pe care Bucureștiul îi dă la Bugetul de Stat, pentru care trudesc zi de zi 1.034.265 de oameni și 277.216 de firme, orașul nostru ar putea fi curat, sigur, frumos și mai puțin aglomerat, prin gestionarea competentă a banilor.
Despre autor
Dragoș Badea este economist, expert în Management Urban și Bună Guvernanță. Are o bogată experiență în Administrația Publică, locală și centrală.
