Guvernele au primit mai puțin de o treime din suma inițială de 723 de miliarde de euro alocată de UE. Bani care au scopul de a contribui la relansarea economică post-Covid. În prezent, se fac presiuni asupra Comisiei Europene pentru a accelera plățile. Țările cer Comisiei să reducă birocrația. Care le împiedică să pună mâna pe partea lor de bani din cadrul fondului de redresare și de reziliență (FRR). De asemenea, anumite reguli le descurajează să depună cereri.
Aceste probleme provoacă temeri. Potrivit cărora, se că vor pierde sume uriașe de bani atunci când inițiativa va expira în 2026. Această decizie intervine în contextul în care fondul este implicat într-un scandal de corupție. Poliția italiană a arestat peste 20 de suspecți din întreaga UE în cadrul unei anchete. Care aduce în lumină o fraudă de peste 600 de milioane de euro.
Capitalele UE cer reducerea birocrației
Un oficial a deplâns cercurile prin care țările trebuie să treacă pentru a accesa banii, care sunt compuși din granturi și împrumuturi. Acesta a descris verificările stricte ale Comisiei asupra propunerilor de finanțare ca fiind „mai mult asemănătoare cu un audit”. Un alt diplomat a declarat că guvernele încep să creadă că solicitarea de împrumuturi în cadrul FRR „nu merită efortul”. Comisia explorează modalități de accelerare a acordării de bani, potrivit unor persoane familiare cu discuțiile private.
Executivul UE a redus deja suma totală disponibilă de la 723 de miliarde de euro la 648 de miliarde de euro. După ce guvernele nu au reușit să solicite împrumuturi de aproape 100 de miliarde de euro. Deoarece nu au depus cereri înainte de termenul limită intermediar de la sfârșitul anului 2023.
Comisia Europeană schimbă regulile
Atunci când UE a înființat FRR în 2021, a spulberat una dintre regulile de lungă durată ale blocului. Care interzicea țărilor să strângă bani în comun de pe piețele de datorie. Configurația unică înseamnă că blocul pur și simplu nu va împrumuta banii. În loc ca miliarde de euro să rămână nefolosite dacă fondurile nu sunt revendicate până la data de expirare. Care este programată la sfârșitul anului 2026. Acest scenariu este așteptat de guvernele UE din ce în ce mai mult.
Până în prezent, Comisia a deblocat doar 225 de miliarde de euro. Spania, care ar trebui să fie al doilea mare beneficiar după Italia, a primit doar 340 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. O fracțiune infimă din cele 83 de miliarde de euro care au fost alocate în 2021. Țările trebuie să prezinte un „plan de redresare”. Prin care să stabilească cum vor fi utilizați banii și ce reforme va promova în schimb. Acum, statele membre îndeamnă Comisia să parcurgă aceste documente într-un ritm mai rapid.
„Comisia nu poate schimba regulamentul, dar poate alege interpretarea” regulilor de eliberare a fondurilor, a declarat Atanas Pekanov. Un fost oficial guvernamental bulgar care a fost implicat îndeaproape în elaborarea planului de redresare a țării sale. „Ei pot fi mai mult sau mai puțin stricți și pot decide ce a fost îndeplinit„ a adăugat acesta.
Instrument pentru forțarea guvernelor
Un motiv principal pentru blocajul este faptul că instituția vede fondul ca pe un instrument pentru a forța guvernele. În scopul de a realiza reforme într-o serie de probleme. Inclusiv în domeniul pensiilor și al standardelor democratice, care au fost lăsate în urmă de ani de zile. Țările trebuie să modifice legile, denumite „etape importante” în jargonul Bruxelles-ului. Dar și să îndeplinească obiective specifice înainte de a primi banii.
Dar Comisia a fost „prea pedantă uneori atunci când a evaluat dacă am îndeplinit obiectivele de etapă”, a declarat Pekanov. Un al doilea oficial guvernamental a fost de acord, spunând că trebuie să existe „mai multă flexibilitate în procesul de evaluare a etapelor și obiectivelor”. Comisia analizează modalități de a accelera plățile fără a schimba în mod oficial regulile. Deși nu a spus acest lucru în mod public. În principal, Bruxelles-ul aruncă vina pentru adoptarea lentă a programului pe seama guvernelor.
„Viteza depinde, de asemenea, în mare măsură de momentul în care statele membre realizează etapele și obiectivele incluse în planurile lor și depun cererile de plată relevante. Plățile către statele membre se intensifică. După ce acestea au petrecut ani de zile cu negocieri și revizuind planurile, fiind întârziat procesul”, a declarat Lea Zuber, purtător de cuvânt al Comisiei. Comisia a precizat că se așteaptă să distribuie 54% din bani până la sfârșitul anului 2024.
Reticența în realizarea unor reforme
Mai multe țări, în special cele care pot împrumuta cu costuri reduse de pe piețele financiare, sunt reticente în a efectua reforme interne nepopulare. În schimbul unor împrumuturi pe care vor trebui să le restituie în cele din urmă Comisiei. Un oficial al UE a declarat că au fost introduse controale mai stricte pentru a ajuta guvernele frugale. În special țările din nordul Europei, care se temeau că banii vor fi cheltuiți greșit.
Organismul de supraveghere a auditului UE a sugerat că verificările slabe efectuate de autoritățile de la Bruxelles și termenele limită strânse ar putea crește posibilitățile de fraudă. „Marea problemă și riscul de reputație este că plățile sunt în regulă atunci când sunt efectuate, dar Comisia nu controlează suficient cheltuielile ulterioare”, a declarat Tony Murphy, șeful Curții de Conturi Europene (ECA), la începutul acestui an.
Norme prea stricte și rigide
Există un control din ce în ce mai mare pentru a se stabili dacă normele sunt prea stricte. Sau, dimpotrivă, dacă Comisia are dreptate în rigiditatea sa. Deoarece unii lideri naționali și înalți funcționari solicită inițiative de finanțare similare. Cum ar fi pentru a susține apărarea și cheltuielile ecologice, în anii următori.
Economiștii Tito Boeri și Roberto Perotti au avertizat că utilizarea abuzivă a banilor de recuperare nu ar face decât să confirme țărilor mai puțin îndatorate, cum ar fi Germania și Olanda, că noile împrumuturi comune sunt pline de prea multe riscuri.
„O mare parte va depinde de percepția țărilor frugale dacă banii au fost bine cheltuiți de țările care au primit cele mai multe fonduri. Următorii trei ani sunt cruciali”, a spus Perotti, conform Politico .
