Cu siguranță ați auzit cu toții cel puțin odată ”era mai bine pe vremea lui Ceaușescu”, evident că susținătorii acestei afirmații fac trimitere la nivelul de trai de atunci și de acum. În linii mari, ar trebui să delimităm care perioadă din era Anilor de Aur poate fi considerată valabilă și în primul rând gradul de valabilitate, al acesteia.
”Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu” ei bine, atunci când auzim această sintagmă în secunda doi vine și completarea toată lumea avea o casă, era toată lumea egală, nu avea nimeni mai mult decât celălalt și mai ales toată lumea avea de lucru. Punem laolată toate aceste afirmații și am fi tentați să ne pripim din prima cu o conlcuzie și să asertăm faptul că da, într-adevăr în perioada ”savantului de renume mondial”, Elena Ceaușescu și a șoțului acestuia care se vedea pe eșafodul postamentului Nobel, nivelul de trai era superior celui din epoca psot decembristă.
Nivelul de trai în epoca comunistă, mit sau realitate
Cum o parte destul de însemnată a societății susține cele mai sus afirmate, este necesar să ne aruncăm îm mașina timpului și să vedem cât de adevărată este afirmația conform căreia nivelul de trai era mai bun în eopca lui Ceaușescu.
Ei bine, întâiul cizmar al Republicii Populare România pune mâna pe frâiele conducerii statului undeva prin primăvara anului 1965 pentru aproape două decenii și jumătate, sfârșitul acestuia îl cunoaștem cu toții.
Evident, că linia politică pe care o urma Ceaușescu venea de la Moscova, de la taica Lenin, defunct deja de trei decenii. Prin urmare, avea de pus bazele unei industrii grele, dar cum România la fel cu țările din fosta URSS, avea o populație predominant rurală, era necesar ca forța de muncă să se mute de la sat la oraș. Zis și făcut, deși lucrurile nu au fost așa de simple. Înainte de a se afirma că nivelul de trai era ceva mai bun în timpul soților Ceaușescu ar trebui să ne amintim de Vadu Roșca, cam așa își face debutul dictatorul în istoria autohtonă.
Ei bine, da este adevărat că s-au construit fabrici și uzine altminteri spus, industria grea a fost pusă pe trasa productivității, atât cât s-a putut.
Evident că țăranii parveniți acum in orășeni aveau nevoie de o locuință, în acest sens s-au construit acele blocuri gri pe care le vedem și astăzi. Deci da, locuințele au fost într-adevăr date de la stat spre deosebire de zilele contemporane unde cu greu obții o locuință de la primărie.
Dar nivelul de trai nu se rezumă doar la un apartament mai ai nevoie și de alimente pe care le obții cu remunerația obținută în urma muncii prestate. Ținem să aminitim că mai toată suflarea societății lucra în fabrici și uzine.
În fine, trcem la cât era salariul propriu zis, aflăm de la Digi 24 faptul că un ”salar” în epoca comunistă era de 3000 de lei, iar în 2013 era de 1600 de lei. În mod cert comparația nu poate fi considerată valabilă dacă nu facem trimitere și la puterea leului de atunci și de acum. Tot Digi24 ne lămurește în acest sens, și ne ajută cu câteva date despre puterea de cumpărare a leului. Prin urmare, o pâine în 1989 era 4 lei, în timp ce în 2013 o puteai cumpăra cu 1 leu.
Mai departe, aflăm că o pungă de zahar o puteai cumpăra cu 12 lei în comunism, în timp ce în perioada post decembristă plăteai mai puțin de jumătate adică 5 lei.
La fel pentru unt ouă și orez diferența de prețuri este mai mare de jumătate dintre atunci și acum.
În materie de articole vestimentare aflăm următoarele:
”Îmi aduc aminte ca şi copil. Erau hainele de care aveam nevoie, se găseau. Nu erau disponibile hainele specifice. O pereche de blugi. Nişte blugi, pentru un copil, în 90 şi înainte de 90 erau un lux pentru că nu se găseau pe piaţă. Acum se găsesc multe perechi, mărci. Problema e să găsim resursele pentru ei”, spune sociologul Codrin Scutar.
„Nu putem compara atunciul cu acumul. Din punct de vedere al asigurării unui echilibru pentru toată lumea, avea societatea comunistă nişte avantaje, dar, categoric, o societate liberă, ca aceasta de acum, cu problemele şi sincopele ei, oferă mai multe oportunităţi”, mai adaugă sociologul.
Argumentul care demonstrează faptul că nu poate fi comparat nivelul de trai dintre cele două regimuri constă în valoarea monedei de referință după care se alcătuiau prețurile și anume dolarul. Pe vremea dictaturii ceaușiste oamenii plăteau de 3-4 ori mai mult pe aceleași produse unde mai adaugi că acestea era raționalizate.
Raționalizarea venea la pachet cu teroarea comunistă în imaginea poliției politice sau Securitatea un instrument de impunere a fricii asupra societății. Deci, nu nu era mai bine în epoca ceaușistă.
