Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, își dorește un al doilea mandat în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, când țara va organiza și un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană.
Moldova este o mică republică est-europeană de 2,5 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina. Are o majoritate vorbitoare de limba română și o minoritate mare vorbitoare de limba rusă, iar de la destrămarea Uniunii Sovietice a alternat între cursuri pro-occidentale și pro-ruse. Tabăra pro-occidentală a fost ferm la conducere, Sandu a câștigat funcția în 2020 și partidul ei a câștigat o majoritate în parlament în anul următor. Guvernul său susține o integrare mai strânsă cu Occidentul, inclusiv aderarea la UE până în 2030.
Ea s-a opus ferm invaziei Rusiei în Ucraina în 2022 și a acuzat Rusia că urmărește răsturnarea sa, ceea ce Moscova neagă.
În timpul luptelor din Ucraina, importurile de gaze naturale rusești au fost drastic reduse, cauzând o inflație ridicată și determinând guvernul să caute surse alternative de energie. Moscova are aproape 1 500 de soldați staționați în Transnistria, o regiune condusă de separatiștii pro-ruși care au scăpat de sub controlul guvernului Moldovei într-un scurt război în anii 1990.
Votul din Moldova
Moldova va organiza un prim tur de scrutin pentru alegerea președintelui pe 20 octombrie. Dacă niciunul dintre cei 11 candidați nu obține mai mult de 50% din voturi, alegerile se vor desfășura în turul doi pe 3 noiembrie.
Separat, la 20 octombrie, moldovenii vor vota „da” sau „nu” la un referendum privind consacrarea aderării la UE ca obiectiv strategic în Constituție, potrivit Reuters.
Un sondaj CBS-AXA a arătat că Sandu este cu mult peste oricare dintre cei 10 contracandidați ai săi, cu un sprijin de 36,1%.
Potrivit sondajului, primii doi adversari ai acesteia sunt Alexandr Stoianoglo, un fost procuror susținut de Partidul Socialiștilor, tradițional pro-rus, cu 10,1% sprijin, și Renato Usatîi, un fost primar al orașului Bălți din nord, cu 7,5%.
Sondajul CBS-AXA arată că 63% dintre moldoveni susțin aderarea la UE.
Care este miza?
Deși alegerile ar putea avea loc într-un al doilea tur de scrutin, Sandu pare să câștige un nou mandat și să își continue cursul pro-occidental, realizând reforme și obținând finanțare occidentală. Un rezultat mai slab decât cel așteptat ar putea pune Partidul Acțiunii și Solidarității, de centru-dreapta, pe o poziție șubredă la alegerile parlamentare de anul viitor, când majoritatea sa ar putea fi în pericol.
Opoziția a criticat referendumul ca fiind o cascadorie menită să impulsioneze campania prezidențială a lui Sandu. Unii candidați care susțin în principiu aderarea la UE fac apel la alegători fie să boicoteze votul, fie să voteze „nu”.
Un vot negativ ar fi o lovitură pentru reputația politică a lui Sandu, dar nu ar fi obligatoriu.
