Evoluția amenințărilor globale în acest an și estimarea impactului lor socio-economic au reprezentat temele centrale abordate în cadrul Forumului economic mondial de la Davos. Previziunile din Elveția nu se potrivesc însă întru totul cu cele ale analiștilor economici locali.
Potrivit raportului WEF 2023, inflaţia reprezintă cea mai mare ameninţare globală pe termen scurt. Însă anul acesta ne vom confrunta și cu revenirea unor tipuri de riscuri mai vechi, care se considerau a fi eradicate în statele dezvoltate, precum criza costului vieții sau cea a siguranței alimentare pentru categoriile de populație vulnerabilă. Pe lista scurtă a experților economici reuniți la Davos s-au mai aflat: dezastrele naturale, confruntările geo-economice, erodarea coeziunii sociale, extinderae accelerată a fenomenului de criminalitate cibernetică, migraţia pe scară largă şi acutizarea crizeei resurselor naturale.
Prioritățile de la Davos nu coincid însă întru totul cu cele la nivel local. Profesorul dr. Bogdan Glăvan a realizat recent o trecere în revistă a celor mai mari amenințări globale care pun în pericol economia României anul acesta. Ierarhia realizatră de analistul economic la Antena 3 CNN este următoarea:
– Războaiele și amenințările nucleare
– Inflația și scăderea nivelului de trai
– Populismul şi extremismul naționalist
– Conflicte comerciale internaționale
– Criza energetică și țintele verzi
– Criză alimentară
– Economia de război
– Deglobalizarea.
Care sunt perspectivele Comisiei Europene pentru România
Conform datelor CE, economia României urmează să încetinească, estimându-se că PIB-ul real va crește cu aproximativ 2% în următorii ani, din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Se preconizează că inflația va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Șomajul se va menține la aproximativ 5-6%, iar deficitul public va scădea treptat până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va înregistra o creștere cu cu 1,8 % în 2023 și cu 2,2 % în 2024.
Riscurile vor crește din cauza întârzierilor din PNRR
În privința riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluție negativă, deoarece întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.
Pe de altă parte, se preconizează că inflația va scădea în 2023, dar va rămâne ridicată la 7,0 % în UE și la 6,1 % în zona euro, înainte de a se tempera la 3,0 % și, respectiv, 2,6 % în 2024.
În comparație cu previziunile intermediare din vara trecută, aceasta reprezintă o revizuire în sens ascendent de peste două puncte procentuale în 2023. Revizuirile reflectă în principal prețuri cu ridicata semnificativ mai mari la gaze și energie electrică, care exercită presiuni asupra prețurilor cu amănuntul la energie, precum și asupra majorității bunurilor și serviciilor din coșul de consum.
Perspectivele economice rămân marcate de un grad excepțional de incertitudine, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar potențialul apariției unor noi perturbări economice este departe de a fi epuizat.
Cea mai mare amenințare este reprezentată de evoluțiile negative de pe piața gazelor și de riscul de penurie, în special în iarna 2023-24. Dincolo de aprovizionarea cu gaze, UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri asupra altor piețe de mărfuri care reacționează la tensiunile geopolitice
