Situația actuală la nivel mondial influențează în mod negativ creșterile prețurilor pe întreg globul. După o pandemie dură, a urmat o criză energetică apoi războiul din Ucraina, însă care din toate aceste evenimente a avut o influență mai puternică asupra scumpirilor de pe piață?
Creșterea prețurilor este la momentul actual cea mai gravă problemă care amenință situația financiară a oamenilor. Problema a început de când pandemia a început, așadar, Inflația a scăzut ușor la începutul pandemiei, dar apoi a revenit și a crescut rapid. La nivel mondial, pandemia a provocat blocaje în rețelele de transport maritim și a perturbat fluxul de bunuri de-a lungul lanțurilor internaționale de aprovizionare. Pe plan intern, pandemia a mărit costul operațiunilor comerciale și a subminat eforturile comercianților cu amănuntul de a gestiona stocurile în contextul unor fluctuații volatile ale cererii consumatorilor. aceste dificultăți ar putea cauza costuri de producție mai mari, dificultăți în refacerea stocurilor și penurie de produse, iar comercianții cu amănuntul ar putea transfera costurile către consumatori sub forma unor prețuri mai mari. Penuria generalizată la începutul pandemiei a afectat aproape toate categoriile de bunuri de consum.
Creșterea prețurilor în contextul crizei energetice
Inflația în zona euro crește vertiginos la rate nemaiîntâlnite din anii 1980, atingând 7,4% în aprilie 2022. Creșterile prețurilor la energie continuă să agraveze cele mai grave efecte ale inflației, subliniind urgența unui sistem energetic autosuficient. Inflația va continua pe măsură ce economiile se adaptează la tranziția ecologică și se orientează către tehnologii regenerabile, cum ar fi panourile solare, precum și la dinamica cerere-ofertă pe care aceasta o va aduce, ceea ce va duce la creșteri ample ale prețurilor la o serie de mărfuri. Costul tranziției ecologice va aduce propriile provocări economice, cauzând o inflație suplimentară în viitorul apropiat, potrivit Băncii Centrale Europene. Prin urmare, zona euro are nevoie de o infrastructură energetică rezistentă și stăpânită, care să fie mai puțin vulnerabilă la vârfurile de piață.
Războiul din Ucraina
În ceea ce privește creșterea prețurilor la alimente. Ucraina este cel mai mare producător de ulei de floarea-soarelui din lume. Împreună cu Rusia, este responsabilă pentru mai mult de jumătate din exporturile globale de uleiuri vegetale. Regiunea exportă, de asemenea, peste o treime (36%) din grâul mondial. Războiul din Ucraina, precum și sancțiunile împotriva Rusiei, au dus la o scădere masivă a aprovizionării cu principalele alimente de bază. Acest lucru a dus la o creștere a prețurilor alimentelor la nivel mondial.
Multe țări în curs de dezvoltare și țări cu piețe emergente se bazează pe alimentele importate din Ucraina și Rusia – cunoscute sub numele de „grânarul Europei” – pentru a spori producția locală de alimente. De exemplu, primii trei importatori de grâu rusesc în 2018 au fost Turcia, Vietnam și Indonezia. În mod similar, Indonezia, Filipine și Maroc au importat cea mai mare parte a grâului ucrainean în acel an. Prin urmare, instabilitatea cauzată de război va afecta în mod negativ aprovizionarea cu alimente în aceste națiuni importatoare.
Penuria de alimente precipitată de război afectează prețurile alimentelor peste tot, cele mai afectate fiind economiile în curs de dezvoltare, unde trăiesc cei mai săraci din lume. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) raportează că indicele global al prețurilor la alimente (FPI) a înregistrat o medie de 159,3 puncte în martie 2022, în creștere cu 17,9 puncte (12,6%) față de februarie. Acesta este cel mai ridicat nivel de la înființarea sa în 1990. Cea mai recentă creștere reflectă noi maxime istorice pentru uleiurile vegetale (248,6 puncte) și cereale (170,1 puncte), subliniind efectul negativ direct al conflictului.
