Anul 2022 nu a fost unul de bun augur pentru economia mondială și nici pentru cea autohtonă. Creșterea prețurilor a însemnat pentru români și pentru întregul spațiu european un real impediment în dezvoltarea calității vieții. Fenomenul inflaționist a lovit întregul continent din Capitala Marii Britaniei și până la Chișinău.
Efectele pandemiei se resimt și în 2022 la care se adaugă și seceta din această vară dublată de efectele războiului care au fost resimțite odată în sectorul agricol din cauza blocadei cerealelor dar și a refuzului Federației Ruse de mai livra energie și petrol statelor europene, toți acești factori au dus la o creștere a prețurilor resimțită de toate statele membre UE în toate domeniile.
Creșterea prețurilor afectează toate economiile Europei
Nivelul de trai la nivelul Uniunii Europene ar urma să fie grav afectat din cauza creșterii prețurilor și a faptului că sunt mari șanse ca economia să intre în recesiune deoarece consumatorii își vor reduce cheltuielile pe fondul crizei costului vieții.
Unul din multitudinea de efecte generate de invazia rusă în Ucraina este dat de costul ridicat al energiei generat la rândul său de creșterea prețurilor la gaze.
La fel și industria serviciilor a avut de suferit din cauza faptului că majoritatea consumatorilor au decis să rămână acasă pentru a economisi bani.Economia europei este grav afectată de acești cumuli de factori în decursul a unei singuri luni din august și până în septembrie, indicele compozit flash S&P Global a scăzut de la 48,9 la 48,2.
Potrivit unui sondaj realizat de Reuters șansele ca zona euro să intre în recesiune în decursul unui sunt de 60%, fapt ce va afecta grav puterea de cumpărare a cetățenilor.
Pentru a limita efectele fenomenului inflaționist, Banca Centrală a majorat dobânzile cheie
Nici motorul economic al Europei, Germania, nu va scăpa de efectele nefaste ale ale unei posibile recesiuni, costurile mai mari ale energiei au afectat cea mai puternică economie europeană, fapt ce a determinat o scădere considerabilă a numărului de afaceri.
„Este posibil ca PIB-ul german să fi scăzut în trimestrul al treilea în timp ce economia Franței a înregistrat o mică expansiune, în concordanță cu opinia noastră că Germania va suferi mai mult decât majoritatea în următoarele trimestre, deoarece criza energetică apasă asupra industriei energointensive, precum și asupra bugetelor gospodăriilor”, a declarat Jack Allen-Reynolds de la Capital Economics.
Al doilea val de infecții COVID a făcut ca cererea globală în zona euro să atingă cel mai scăzut nivel din 2020. Indicele compozit al directorilor de achiziții, considerat cel mai bun indicator economic general a scăzut, pentru întreprinderi, a scăzut de la 46,9 la 46.
Pe fondul accentuării fenomenului inflaționist Banca Centrală Europeană a fost nevoită să majoreze ratele dobânzii cheie cu 75 de puncte. Pentru luna ausgust inflația avea o valoare de patru ori mai mare decât limitele normale, în consecință creșterile de prețuri au fost mai pronunțate în această lună.