O categorie de cetățeni beneficiari de pensie primită ca urmare a serviciului militar ar putea rămâne fără ea, după ce o lege a trecut de Senat pe data de 18 aprilie. După ce senatul a adoptat în mod neoficial în Senat propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului ce privește accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și a Legii privind pensiile militare de stat.
Nota de adoptare a propunerii legislative, a cărui termen de dezbatere de pe 12 aprilie a fost depășit cu 7 zile, a fost citită în plen de către președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, care a și condus ședința de ieri a plenului.
Modificările propuse „elimină caracterul discriminatoriu şi aleatoriu”
„CNSAS iniţiază, din oficiu şi de îndată, acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru persoanele care, având calitatea de ofiţer, subofiţer sau angajat civil al Securităţii sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, au desfăşurat activităţi prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, potrivit formei inițiatorului.
Astfel, modificările propuse cer eliminarea caracterului discriminatoriu și aleatoriu al verificărilor realizate pentru foștii ofițeri de Securitate și Miliție, așa cum este „notat și reglementat de Ordonanța de Urgență nr.24/2008”.
În Ordonanța amintită anterior, se prezintă înțeles termenilor utilizați în cazul pensiilor militare speciale de serviciu: „a) lucrător al Securității – orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;
b) colaborator al Securității – persoana care a furnizat informații, precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului*). Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor”.
Camera Deputaților, for decizional pentru modificare
Astfel, „nu beneficiază de pensia de serviciu, acordată militarilor în baza legii, lucrătorii Securităţii, adică persoanele care, având calitatea de ofiţer, subofiţer sau angajat civil al Securităţii sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, au desfăşurat activităţi prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a căror calitate a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă”, potrivit Antena 3.
În acest caz, propunerea legislativă urmează să fie dezbătură în Camera Deputaților, for decizional în luarea acestei decizii.
Potrivit datelor centralizate de către Casa Națională de Pensii Publice, luna precedentă peste 420.000 de cetățeni români au beneficiat de pensii și indemnizații prevăzute în cadrul legilor speciale.
Cel mai mare procent din numărul de persoane beneficiare de pensii și indemnizații speciale sunt cei care primesc indemnizații acordate din motive politice de dictatură instaurată cu începerea din data de 6 martie 1945. Astfel 162.527 de persoane primesc o indemnizație lunară de 1.383 de lei. Alți cetățeni care beneficiază de acest venitul lunar sunt cei care au fost deportați în străinătate sau au fost încarcerați din motive politice în timpul regimului comunist.
