Februarie este o lună care abundă în superstiții și eresuri legate de sfârșitul iernii și venirea primăverii. Cea mai importantă sărbătoare rămâne însă cea a Dragobetelui, preluată și transformată într-o sărbătoare a iubirii.
Februarie este luna denumită popular și Faur, Făurar, Fluierar sau Luna Lupilor. Asocierea Faur-Făurar vine de la faptul că în această lună agricultorii își pregăteau uneltele câmpului pentru începutul pregătirilor pentru muncile agricole în noul an.
Faur face trimitere și către fierarii care pregăteau fierul pentru plug. Tradiția spune că „Faur fereca şi desfereca/ Două săptămâni ferica/ Iar două desferica:/ Ninge şi plouă, /Îngheaţă şi dezgheaţă,/ E ger şi căldură”.
Multe dintre superstițiile și obiceiurile românești asociate lunii februarie sunt legate de vreme – se spune că, dacă în această lună nu există îngheț, în timpul anului va fi mană. Iar dacă ploile vor fi calde, atunci urmează un ger cumplit. Dacă nu vor fi ninsori și viscole în februarie, atunci acestea vor veni de Paște. Iar dacă vor fi ploi cu tunete în februarie, atunci vor fi furtuni cu grindină în vară.
“Dragobetele sărută fetele!”
Cea mai cunoscută tradiție a lunii februarie este Dragobetele, care se celebrează pe 24 februarie. Dragobetele este o sărbătoare preluată de la daci şi transformată ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”, despre Dragobete se spune că este fiul babei Dochia, un băiat chipeş şi iubăreţ, care fermeca femeile ce îi ieşeau în cale.
Sărbătoarea Dragobetelui simbolizează sfârşitul și începutul unui nou anotimp, al reînsufleţirii naturii, dar și intrarea în Postul Sfânt al Paştelui. Tradiția spune că în această zi, tinerii se îmbrăcau în straie frumoase și se strângeau în păduri să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii. Culesul florilor era însoțit de cântece și un joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii fugeau după ele, încercând să le prindă şi să le sărute. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa sărutată și se considerau că, din acel moment, sunt sortiți unul altuia. Acest obicei a dat naştere și zicalei “Dragobetele sărută fetele!”
Se mai spune că cei care sărbătoresc Dragobetele sun binecuvântaţi în acel an, au parte de belşug și sunt feriţi de boli şi febră. Iar cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an.
Cea mai scurtă lună din an
Februarie este mai scurtă lună din, având doar 28 de zile, iar o dată la patru ani, în ani bisecți, are 29 de zile. Explicația acestui fapt datează din perioada primului calendar, cel roman, car a început să fie folosit în secolul VIII, î.Hr., Calendarul avea însă doar zece luni, prima fiind martie, iar ultima decembrie. În secolul al VII-lea î.Hr., au fost adăugate luna ianuarie și luna februarie. Din anul 46 î.Hr au fost puse bazele unui nou calendar, calendarul iulian, care se baza pe mișcarea Soarelui în decurs de un an, an care a fost împărțit în 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecți. Ulterior a apărut calendarul gregorian, după Papa Grigore, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea, care a rămas la un an cu 365 de zile, împărțite în 12 luni. Acest calendar a stabilit că majoritatea lunilor să aibă 30 sau 31 de zile, și luna februarie 28 sau 29 de zile, conform fanatik.ro.
