Cea mai mare cantitate de energie consumată de casele noastre este cea pentru a le încălzi și a le menține confortabile pe tot timpul anului. România este o țară cu climat temperat rece, cu un sezon de încălzire cuprins între 4 și 6 luni pe an, iar cea mai des utilizată sursă de energie pentru a menține o casă călduroasă și confortabilă este gazul natural. Azi însă prețul gazului crește exponențial și trăim într-o realitate în care ne este tot mai clar că trebuie să găsim soluții alternative și accesibile de energie, pentru a ne putea bucura liniștiți de confortul casei noastre.
În acest articol vă voi prezenta o analiză amănunțită despre cum putem scăpa de dependența de gaz natural în funcționarea unei clădiri și mai ales cât ne costă o astfel de măsură. Potrivit inginerului Marius Șoflete, “rolul unei case este să ne protejeze de toate variațiile meteorologice și climatice și să ne ofere un mediu controlabil de trăit și lucrat, iar asta se face prin toată anvelopa termică – sau coaja clădirii, care este o limită între 2 medii – cel interior – constant și confortabil și cel exterior – variabil și impredictibil. Voi compara costuri de investiții suplimentare necesare pentru creșterea performanței energetice a unei case, precum termoizolații, tâmplării performante și alte măsuri versus costuri și performanța sistemelor alternative de producere a energiei precum pompe de căldură și panouri fotovoltaice”.
Comparația în urma calculelor
Comparația este realizată pe baza unui calcul energetic completat cu un calcul economic dinamic, ce ține cont de costurile inițiale de investiție, de inflație și de creșterea prețului la energie în timp, raportat la o durată de minim 30 de ani de exploatare a clădirii.
“Studiul este realizat în mod aplicat pe baza primului proiect de casă pasivă premium certificată pe care l-am realizat în România, cu o suprafață utilă de 174m2, regim parter + etaj, casă analizată din punct de vedere energetic în 4 scenarii de construire, comparate între ele din punctul de vedere al necesarului total de energie raportate și costurile aferente ale consumurilor energetice calculate pe 30 de ani de exploatare în raport cu costurile suplimentare de investiție pe fiecare măsură luată, expuse în valoare netă actualizată. Aceste scenarii sunt: Scenariul 1 – casa realizată fără nici un fel de exigență de performanță energetică, asemănător modului de construire până în anii 2000. Scenariul 2 – casă realizată după primele exigențe obligatorii de performanță energetică impuse în
construcții din 2005 în România, prin normativul C107-2005 rev prin HG 2513/2010. Scenariul 3 – casă realizată după normele nZEB devenite obligatorii în 2020, conform directivei 2010/31/UE și a legii 372/2005, analizată după redactarea III, faza III, revizia 06 a Metodologiei de calcul de performanță energetică MC001/2006, ce se află azi în dezbatere publică și propunere de
aprobare ca variantă finală. Scenariul 4 – casă realizată în standard de casă pasivă certificată, conform exigențelor Institutului de Case Pasive dr. Wolfgang Feist din Darmstadt – Germania, considerat a fi cel mai înalt standard de performanță energetică a clădirilor recunoscut la nivel mondial”, a mai spus Marius Șoflete pentru Revista Capital.
Considerând prețurile din martie 2022 (TVA inclus) la materialele de construcții și manoperă estimată conform edevize.ro, costurile pentru aceste măsuri au fost de: termoizolarea fundațiilor cu 5cm XPS x 7,13 euro/m2 termosistem aplicat pe orizontală respectiv x 24,3 euro termosistem aplicat pe verticală x suprafața menționată în figura 1, rezultă cost termoizolare fundații de 4717 euro, termoizolarea fațadelor cu EPS 10cm x 25,05 euro/m2 10cm x 261m2 fațadă = 6542 euro costuri termosistem fațadă (inclusiv accesorii și masă de șpaclu), Suplimentarea termoizolației la acoperiș cu încă 5 cm, pentru a atinge o grosime finală de 5cm =453 euro și schimbarea tâmplăriilor cu termopane PVC dublu vitraj, 6419 euro.
Rezultă astfel costurile totale de investiții în creșterea performanței energetice de la stadiul de casă netermoizolată la cerințele recomandate în C105 de 18.172 euro, pentru care se observă o îmbunătățire semnificativă, de aproape 500% a performanței energetice, cu o reducere a necesarului de energie pentru încălzire la 89 kwh/m2an, față de 480kwh/m2an situația netermoizolată și o energie totală primară de 263kwh/m2an, redusă de la valoarea precedentă de peste 900kwh/m2an.
Amortizarea investiției
Potrivit lui Marius Șoflete, “Costurile așteptate pentru o astfel de performanță energetică, in ipoteza utilizării în continuare a unei centrale pe gaz, costurile de încălzire ale aceste case în scenariul 2 rezultă 89 kwh/m2an x 174m2 x 0,08euro/kwh = 1284 euro/an, iar dacă facem calculul total de costuri cu energia primară și dacă ținem cont de energia primară (numărul de kilowații oră de pe factura de la contuar x factor de conversie la sursă), de costul actual al energiei electrice de 0.80 Ron / kwh + TVA, rezultă costuri totale anuale pentru întreaga energie a casei de 1665 euro / an.”
Și acum vine întrebarea firească: În cât timp mi se amortizează investiția suplimentară făcută pentru a reduce facturile de energie? Am fi tentați să împărțim suma precedentă de 18172 euro la diferența de costuri de energie (6428 euro/an – 1517 euro/an = 4911euro), pentru care ar rezulta aproximativ 3,7 ani. Sună extraordinar, dar de fapt – mai avem anual o inflație, care în martie 2022, a sărit de 5% și este previzionată la 8% pe 2022, și mai avem gradual creșteri de prețuri de energie, cum în acest an au fost vârfuri locale și de 30%.
Potrivit inginerului Marius Șoflete, “Considerând o inflație de 8% sau echivalent 5% + 3% creștere suplimentară anuală a prețului energiei, și ținând cont de amortizarea investiției pe 30 de ani și un calcul de valoare netă actualizată a costurilor de investiție în măsuri de creșterea performanței energetice, ne rezultă o economie totală de 4762 euro / an, ca raport între cât am fi plătit energia pe an în varianta de casă netermoizolată și cât plătim energie pe an în varianta termoizolată + plata anuală a costurilor suplimentare de investiție, distribuite pe 30 de ani.”
Practic, investiția care este mai mare inițial, pe termen lung costurile se vor amortiza de la sine. Azi nu știm cât de mult va mai crește prețul la energie, dar cert este că realitatea actuală ne arată că gazul devine din ce în ce mai inaccesibil, odată și cu criza politică și conflictele actuale ce au ca primă consecință scindarea economică și limitarea accesului la astfel de surse. Până la final banii investiți inițial tot în buzunarele proprietarilor vor intra, doar că perspectiva se întinde pe o perioadă mai lungă. Ce știm sigur este că cea mai bună sursă de câștig când vine vorba de energie este economisirea ei.
