Ionuț Chete, un inginer specializat în eficiența energetică a clădirilor la Universitatea Politehnică din Göteborg, Suedia, observă că, în ciuda costurilor ridicate de peste 250.000 de euro și a aspectului estetic atractiv, unele case noi sunt la fel de puțin eficiente energetic precum cele din anii 1960.
Mai mult, deși există planuri pentru implementarea unui standard de eficiență energetică pentru clădirile noi, mulți primari din comunitățile mici nu sunt la curent cu aceste reglementări.
Aspectul nu este totul
„Clădirile noi arată foarte bine, dar, cu ajutorul unor echipamente specifice, eu văd ce nu se poate vedea cu ochiul liber, exact pierderile de căldură.
Testez case executate anul trecut sau acum doi ani, care sunt la nivel de 1960, chiar dacă au izolație, chiar dacă au ferestrele performante, chiar dacă au costat peste 250.000 de euro probabil, sunt niște cotețe. Și nu glumesc și nu exagerez cu absolut nimic, acesta este nivelul”, este mesajul lui Ionuț Chete.
Aceste remarci au fost făcute în ziua de joi, 18 aprilie. Declarațiile au fost oferite în conferința de închidere a programului „Eficiența energetică în locuințe, clădiri și rețele inteligente”. Acesta este derulat de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), pe parcursul unui an, în mai multe regiuni din țară.
Pierdere de energie
În funcție de starea unei clădiri se poate pierde aproximativ 35-40% din energia totală utilizată de respectivul consumator.
„O renovare medie ajută la o economie de 60% la factura la energie, iar o renovare aprofundată poate să asigure o reducere de peste 90%. Subliniez astfel importanța renovării clădirilor și a renovării corecte, nu cum se face astăzi, cu polistiren”, a mai declarat Chete.
Comunitățile nu sunt informate
El a mai transmis că, în timpul desfășurării proiectului, a constatat lipsa de informații în comunitățile mici în ceea ce privește eficiența energetică. Chiar și la nivelul primăriilor.
„Am văzut că lumea nu știe despre ce discutăm. Mă uitam la stimabilii domni primari sau viceprimari din teritoriu, din comunități mici, care pur și simplu se uitau lung și nu știau, pur și simplu nu aveau informațiile de care aveau nevoie. I-am întrebat simplu: știți că din luna iulie orice autorizare pentru construirea unei clădiri în comunitățile voastre trebuie să îndeplinească standardul nZeb (aproape zero emisii – n.r.). Ei au întrebat: „Poftim?! Ce?!”.
Adică vorbim de o legislație care trebuie aplicată fizic, real, în teritoriu și cei care trebuie să pună parafa de autorizat pentru construire nu știau despre ce vorbim. Nu mai vorbesc de specialiștii care ar trebui să analizeze toate aceste proiecte, care fizic nu există în comunitățile mici. Poate în orașele mari, da, avem specialiști care să spună ce să modificăm ca să ajungem în acest standard”, a mai adăugat Ionuț Chete.
Renovarea clădirilor
„Ceea ce trebuie schimbat într-adevăr în România – îmi pare rău că trebuie să spun asta, eu vin din țările nordice, care au altă mentalitate vizavi de tot ceea ce se face – în România trebuie să învățăm să le facem pe bune, nu doar pe hârtie”.
În țara noastră, până în acest moment, s-au renovat între 8 și 10% din parcul de clădiri. Acest procent este unul extrem de mic.
„Nu putem numi că facem eficiență energetică cu mai puțin de 10% din clădiri renovate”, a mai adăugat Ionuț Chete, potrivit hotnews.ro