Infofinanciar > Lumea la zi > Cât ar costa intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană
Lumea la zi

Cât ar costa intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană

cereale ucraina (sursă foto: capital.ro)
Foto: facebook.com

Experții evaluează la între 11 și 19 miliarde de euro pe an costul net pentru bugetul european al intrării Ucrainei în Uniune.  Adică mai puțin de 0,13% din PIB-ul celor douăzeci și șapte.

Unele think tank-uri pro-europene au început să calculeze, iar rezultatele sunt adesea liniştitoare.

Cel mai recent, Institutul Bruegel estimează impactul net asupra bugetului european pe care l-ar avea aderarea Ucrainei dacă ar avea loc astăzi, la 19 miliarde de euro pe an.

Comparativ cu un buget actual de aproximativ 175 miliarde. Aceasta ar reprezenta 0,13% din PIB-ul Uniunii. În decembrie anul trecut, Institutul Jacques-Delors a ajuns la o contribuție netă și mai mică, de 11,4 miliarde pe an.

Absolut gestionabil

„Nu este de neglijat, dar este absolut gestionabil”, estimează Zsolt Darvas, economist asociat la Bruegel. Precizare importantă: aceste calcule se bazează pe ipoteza că Ucraina și-ar recupera întreg teritoriul și populația de dinainte de război. Dacă nu ar fi așa, costul anual ar scădea la 16 miliarde, potrivit Bruegel.

Ucraina ar reprezenta o schimbare majoră pentru bugetul UE din două motive principale. În primul rând, pentru că este o mare putere agricolă, ar primi subvenții masive din partea Politicii Agricole Comune (PAC).

Presupunând că Kievul va recupera toate terenurile ocupate de Rusia și că acestea vor fi deminate, Ucraina ar reprezenta „o cincime din terenurile agricole ale UE”, notează Bruegel.

Kievul ar primi 85 de miliarde în cadrul PAC pe o perioadă de șapte ani (bugetul pentru 2021-2027 a fost luat ca referință).

Fonduri de coeziune

În al doilea rând, pentru că este o țară săracă. Ca atare, ar fi eligibilă pentru fondurile de coeziune de la Bruxelles pentru regiunile defavorizate ale blocului. Precum Ungaria, Polonia sau Grecia în prezent.

Factura pentru UE s-ar ridica la 32 de miliarde pe șapte ani, a calculat Bruegel.

Suma fondurilor de coeziune alocate este plafonată la 2,3% din PIB-ul țărilor beneficiare, ceea ce limitează plățile.

Calculând la un buget constant, țările care beneficiază în prezent de fonduri de coeziune și PAC ar primi mai puțin. Iar contributorii neți la bugetul european, precum Franța, Germania, Italia sau Țările de Jos, ar plăti mai mult.

Dar integrarea Ucrainei „ar modifica doar marginal” imaginea de ansamblu, continuă Bruegel. Mulți beneficiari neți își văd deja pachetele reduse, pe măsură ce devin mai bogate. Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia… Pentru aceste state, sosirea Ucrainei în UE ar avea ca rezultat o scădere „limitată a fondurilor de coeziune, în comparație cu declinul cu care se confruntă deja”.