Agricultura și industria alimentară reprezintă mai puțin de 1% din produsul intern brut al Danemarcei. Țara trece printr-o criză a resursei umane, iar o bună parte din muncitorii acestui acestor sunt străini, majoritatea imigranți veniți să muncească din țările mai sărace ale Europei. Printre ei îi găsim și pe români, numărul lor fiind în creștere.
În Danemarca există un deficit de forță de muncă și, prin urmare, este posibil ca forța de muncă străină să joace un rol din ce în ce mai important. Economia daneză depinde de exporturi, iar produsele alimentare se află printre cele mai căutate bunuri pe piața europeană, alături de peștele pescuit în Danemarca. Dar în ce măsură este deja utilizată forța de muncă străină și a existat o creștere a proporției de lucrători străini în ultimii ani?
Biroul de statistică danez a publicat o analiză care examinează utilizarea forței de muncă străine în perioada 2008-2020 în rândul lucrătorilor cu normă întreagă din agricultură, horticultură, pescuit, acvacultură și industrii strâns legate de acestea sub formă de abatoare, fabrici de lactate și prelucrare a peștelui. Analiza arată, printre altele, din ce țări provine forța de muncă străină și examinează diferențele dintre industrii.
Principalele constatări ale analizei:
În 2008, 20% din cei 52.100 de angajați cu normă întreagă din sectorul alimentar erau cetățeni străini. În 2020, ponderea a crescut la 33%, fiind 52.500 de salariați cu normă întreagă în acest sector la nivel național.
Angajații străini cu normă întreagă din sectorul alimentar în 2020 proveneau în principal din Ucraina, România și Polonia. Cea mai mare creștere se înregistrează în rândul românilor, unde ponderea s-a majorat de la 1,2% în 2008 la 7,0% în 2020.
În 2020, cel mai mare număr de angajați străini erau angajați în sectorul alimentar în municipalitatea Vejen, unde aproape 940 de angajați cu normă întreagă aveau cetățenie străină. Aceasta este urmată de municipalitatea Horsens (830) și de municipalitatea Vesthimmerlands (730).
Românii, porcari în Danemarca
Grupul industrial de producție de porci avea 51% muncitori străini, cea mai mare proporție de angajați cu cetățenie străină în 2020. Cea mai mare creștere este, de asemenea, în cadrul acestui grup industrial, unde proporția a crescut cu 19 puncte procentuale din 2008 până în 2020.
Aproape 26% dintre angajații din producția de porci din economia daneză în 2020 erau cetățeni ucraineni, iar 17% erau din România. În cadrul grupului industrial Abatoare, cei mai mulți străini erau din Polonia și reprezentau 14% din totalul angajaților din acest grup industrial. În cadrul Horticulturii a existat o diversitate mai mare, cu o distribuție mai uniformă a angajaților din Lituania, Polonia și România.
Dintre industriile examinate, cei mai puțini străini au fost angajați în sectorul produselor lactate și în cel al pescuitului și acvaculturii , adică 8% și, respectiv, 16%. Cu toate acestea, pentru ambele industrii, s-a înregistrat o dublare a ponderii străinilor începând cu 2008.
Ponderea străinilor în rândul lucrătorilor independenți din sectorul alimentar a fost cuprinsă între 2,3 și 2,5 % din 2008. Majoritatea provin din Țările de Jos.
