Economia Germaniei a crescut ușor anul trecut, deși s-a confruntat cu o criză energetică provocată de războiul Rusiei din Ucraina. PIB-ul țării a crescut cu 1,9% în 2022, în principal datorită unei creșteri a cheltuielilor gospodăriilor, potrivit unei estimări preliminare a Oficiului Federal de Statistică, publicată vineri.
Acest lucru a „diminuat foarte mult” riscul unei recesiuni mult temute în Germania, a declarat Deutsche Bank într-o notă de vineri. Banca preconizează că economia germană va stagna în acest an, în loc să scadă, așa cum prognozase anterior. Alți economiști sunt mai încrezători.
Cum intră economia Germaniei în anul 2023
„Ne așteptăm ca răcirea economică să fie doar ușoară și prezicem o rată de creștere mică, dar pozitivă pentru anul general 2023”, a declarat pentru CNN Timm Boenke, co-șef al departamentului de prognoză și politică economică de la Institutul German pentru Cercetare Economică, din Berlin (DIW Berlin). În orice caz, este o veste binevenită pentru cea mai mare economie a Europei.
De când lumea a început să se redeschidă în 2021, după pandemie, Germania, ca multe alte țări, s-a luptat cu creșterea prețurilor la energie, blocaje în lanțul de aprovizionare și inflație galopantă, acumulând problemele pentru milioane de gospodării și întreprinderi.
Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie anul trecut, nu a făcut decât să arunce combustibil pe acest foc de paie al problemelor, împingând inflația la niveluri record și declanșând o criză energetică.
Însă date separate publicate în această săptămână indică, de asemenea, că Germania ar putea fi trecut la un nou început. Producția în rândul producătorilor din această țară – un motor cheie al economiei sale – a crescut cu 0,2% în noiembrie față de luna precedentă, după o scădere de 0,4% în octombrie, potrivit biroului de statistică.
Producția în industriile energo-intensive, care include fabricarea produselor chimice și a metalelor, a crescut, de asemenea, cu 0,2%, deși este încă cu aproape 13% sub nivelul de acum 12 luni.
Deși acestea sunt salturi modeste, ar putea indica faptul că urmează vremuri mai bune.
„Economia germană a fost mai rezistentă decât se temea inițial”, a declarat pentru CNN Jan-Christopher Scherer, cercetător asociat la DIW Berlin. Deși Scherer se așteaptă ca PIB-ul țării să scadă ușor în primele trei luni din 2023, el vede revenirea la „rate de creștere robuste” până la sfârșitul anului.
Inflația în scădere
Germania a avut un an dificil. Costul retail al gazelor naturale, o sursă majoră a energiei sale, a crescut vertiginos după invazie, ceea ce a dus la creșterea facturilor la utilități pentru milioane de consumatori.
Prețurile au continuat să crească în timp ce Moscova, cândva cel mai mare furnizor de gaz al Berlinului, și-a redus exporturile către Europa. La sfârșitul lunii august, gazul natural a atins un maxim istoric de 346 de euro (374 de dolari) pe megawatt/oră – cu peste 1.000% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Dar prețurile en-gros din Europa au scăzut dramatic cu 81% de la acel vârf, datorită unui efort concertat al țărilor europene în vara trecută de a-și umple stocurile de gaze la niveluri record și a unei perioade de vreme caldă neobișnuită în perioada sărbătorilor de iarnă.
Creșterile prețurilor de consum – din care costurile energiei reprezintă o componentă majoră – au început, de asemenea, să scadă. După ce a urcat la un maxim al ultimilor 71 de ani, de 10,4% în octombrie, creșterile de prețuri au scăzut în noiembrie și apoi din nou în decembrie, ajungând la 8,6%, potrivit datelor provizorii publicate săptămâna trecută.
Scăderea va continua probabil pe parcursul acestui an, a spus Scherer, și ar putea ajunge aproape de ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană până la sfârșitul anului 2024. Dar nu toată lumea se simte atât de optimistă.
Mediu privat german așteaptă recesiunea
Aproximativ 40% dintre companiile germane se așteaptă ca afacerile să scadă în 2023, iar alte 35% cred că acestea vor stagna, potrivit unui sondaj realizat în noiembrie de Institutul Economic German în rândul a 2.500 de firme.
Companiile au citat costurile ridicate ale energiei, prețul materiilor prime și inflația printre motivele pesimismului lor.
Frederick Persson, directorul general pentru Europa Centrală și de Est al Prysmian Group, un producător de cabluri deținut de italieni, a declarat în octombrie pentru CNN că facturile energetice exagerate ar putea duce la închiderea afacerii.
Trei luni mai târziu, situația este încă „șubredă”, a spus el, chiar dacă Prysmian a reușit să reducă consumul de gaz cu aproape o treime în regiune, reducând căldura în birourile și fabricile sale.
Un efort mare din partea gospodăriilor și a întreprinderilor de a utiliza mai puțin gaz – încurajat de un obiectiv de reducere voluntară de 15% stabilit de Uniunea Europeană – a ajutat la menținerea magazinelor pline și la scăderea prețurilor.
Industria germană nu mai este îngrijorată de faptul că o penurie severă de gaz ar putea duce la raționalizarea obligatorie sau chiar la pene de curent.
Dar, pentru Prysmian, o mare parte din daune a fost deja făcută. Din septembrie, compania a redus aproximativ 15% din forța sa de muncă din regiune. A început să cumpere utilaje mai ieftine din Turcia, care, potrivit lui Persson, înregistrează mai puține „vârfuri ale costurilor electrice” în comparație cu cele germane.
„[Prețurile energiei] vor însemna că vom investi mai puțin în Germania, cu siguranță”, a adăugat el.
Chiar și așa, datele de vineri privind PIB-ul au fost impulsionate de cheltuielile gospodăriilor, care au crescut cu 4,6% anul trecut”, aproape atingând nivelurile de dinaintea pandemiei.
Biroul de statistică al Germaniei a atribuit saltul la „efectele de recuperare” ale eliminării aproape tuturor restricțiilor privind coronavirusul în timpul primăverii, ceea ce a dus la o creștere a cheltuielilor la restaurante, printre alte activități recreative.
Risc pe termen lung
Revigorarea economică a Germaniei depinde în mare măsură de partenerii săi comerciali.
Potrivit lui Scherer, o „răcire economică globală [care] este mai prelungită și mai profundă” decât se așteaptă ar reprezenta cel mai mare risc pentru creșterea Germaniei, ducând probabil la o scădere a cererii pentru exporturile sale.
Fondul Monetar Internațional a declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca o treime din lume să intre în recesiune în 2023.
Alte riscuri sunt pe termen mai lung
Potrivit unui sondaj realizat în octombrie de Institutul Ifo pentru cercetare economică, aproape 46% dintre întreprinderile mici și mijlocii din Germania au declarat că operațiunile lor sunt frânate de lipsa de lucrători calificați.
Aceste decalaje s-ar putea agrava în anii următori, pe măsură ce numărul de persoane în vârstă de muncă din populație scade. Numai în următorii trei ani – presupunând că nu va exista o imigrație netă – forța de muncă națională va scădea cu 1,5 milioane de persoane, potrivit previziunilor institutului.
„Din ce în ce mai multe companii sunt nevoite să își reducă activitatea pentru că pur și simplu nu găsesc suficient personal”, a scris Stefan Sauer, expert pe piața muncii la Ifo, într-un raport din august. „Pe termen mediu și lung, este posibil ca această problemă să se agraveze”.
Michael Grömling, șeful departamentului de macroeconomie al Institutului Economic German, a declarat pentru CNN că deficitul cronic de forță de muncă, pe lângă lipsa investițiilor în industria prelucrătoare, înseamnă un dezastru pentru economie.
„Nu avem suficientă forță de muncă calificată”, a spus el. „Acest lucru [a pus] o frână economiei noastre cel puțin în ultimii 10 ani.”
