Ion Țiriac a încheiat un contract cu Aeroportul Henri Coandă pentru a-și ridica propriul său aeroport, numit Ion Țiriac Air SRL. Compania a realizat o investiție de 15 milioane de euro și este deținută de alte două companii înregistrate în Cipru.
În anul 1999 compania Ion Țiriac Air SRL încheia un contract de asociere în participațiune cu Aeroportul Henri-Coandă pentru o perioadă de 49 de ani. Scopul său a fost de a construi un terminal de aviație pe terenul aeroportului, o suprafață de 12.500 mp, într-o investiție de 15 milioane de dolari. Aceste informații au fost transmise de directorul Companiei Naționale Aeroporturi București, George Dumitru Dorobanțu, conform Antena 3:
„Ion Țiriac Air SRL a încheiat în 1999, la doi ani de la înființare, un contract de asociere în participațiune cu Aeroportul Henri-Coandă pentru o perioadă de 49 de ani în vederea construcției unui terminal de aviație generală pe un teren al aeroportului cu o suprafață de 12.500 mp, rezultând o investiție totală de aproximativ 15 milioane de dolari”.
Aeroportul Henri Coandă a contribuit în contract cu suprafața de 12.500 mp, iar compania Ion Țiriac Air cu o clădire evaluată la 15 milioane de dolari. Conform contractului, „părțile convin ca repartizarea profitului către asociați să se efectueze pe baza bilanțului anual, însă nu mai târziu de o lună de la aprobarea bilanțului în Adunarea Generală anuală”.
Chirie nesimțită plătită de Țiriac
Asocierea încă nu a produs niciun profit, motiv pentru care „până în acest moment, CNAB (Compania Națională Aeroporturi București) a încasat valorile minime garantate prin contract în cuantum aproximativ de 400 mii USD pentru perioada de referință”, transmite Dorobanțu.
Astfel, compania de stat a încasat de pe urma parteneriatului cu cel mai bogat om de afaceri al României cam 1.500 de dolari pe lună, adică 0,012 dolari pe metru pătrat. Conform calculelor Antena 3, Ion Țiriac ar fi trebuit să plătească 2 euro pe metru pătrat fără utilități sau 10 euro metru pătrat cu utilități trase, deci cam 125.000 euro lunar pentru terenul respectiv. Țiriac a plătit astfel în ultimii 23 de ani o sumă de 167 de ori mai mică decât prețul de pe piață.
Începând cu anul 2021 contractul lui Ion Țiriac cu Compania Națională Aeroporturi București este în renegociere, cele două companii ajungând să se judece în instanță. „(a) pe durata amortizării investiției (…) profitul realizat se va repartiza în proporție de 70% pentru SC Ion Țiriac Air SA și de 30% Companiei Naționale Aeroportul Internațional București-Otopeni (actualul CNAB); (b) După amortizarea integrală a investiției, profitul realizat se va repartiza în proporție de 65% pentru Ion Țiriac Air SA și de 35% pentru CNAIBO SA (actuala CNAB)”, se precizează în contract.
