Comisia Europeană a recomandat miercuri tuturor guvernelor din Uniunea Europeană să pună capăt măsurilor de sprijin pentru cetățeni, măsuri alocate pentru a face față prețurilor la energie. Acest lucru ar trebui realizat până la sfârșitul acestui an, pentru a ține sub control finanțele publice și pentru a respecta noile norme fiscale propuse pentru 2024.
„Toate statele membre ar trebui să pună capăt măsurilor de sprijinire a energiei în vigoare până la sfârșitul anului 2023. În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie vor necesita punerea în aplicare a unor măsuri de sprijin, acestea ar trebui să fie orientate spre protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, să fie accesibile din punct de vedere fiscal și să păstreze stimulentele pentru economisirea energiei”, a declarat brațul executiv al Uniunii Europene în recomandările sale anuale, a căror îndeplinire are acum un impact asupra obținerii de subvenții europene din Fondul de redresare.
Măsuri de sprijin pentru a proteja cetățenii
Majoritatea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au introdus diverse măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie anul trecut, când invazia Rusiei în Ucraina a dus la o explozie a costurilor la gaze și petrol.
Comisia estimează că aceste măsuri de sprijin pentru energie în 2023 variază de la 0,2% din PIB în Grecia, la 0,6% în Spania, 1% în Franța și Italia și 2% din PIB în Germania.
Însă, în condițiile în care prețurile energiei sunt din nou mai mici, un astfel de sprijin este mai greu de justificat. Astfel, multe țări ar fi lăsate în imposibilitatea de a-și respecta limitele cheltuielilor primare nete recomandate de Comisie în cadrul unei reforme a normelor fiscale ale Uniunii Europene.
În cadrul reformei, pe care guvernele și instituțiile UE speră să o finalizeze în acest an, fiecare țară din blocul comunitar european ar urma să negocieze cu executivul comunitar propria traiectorie de reducere a datoriei, ținând cont de punctele de plecare diferite în blocul celor 27 de țări, unde Grecia are o datorie publică de 171,3% din PIB, în timp ce Estonia are 18,4%.
Principalul instrument de control al datoriei ar fi cheltuielile primare nete ale unui guvern, pentru care Comisia ar stabili o traiectorie, potrivit reuters.com.
Recomandări pentru cele mai mari economii ale Uniunii Europene
În recomandările sale individuale pentru țările UE, Comisia a afirmat că Germania, cea mai mare economie a UE, ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor primare nete anul viitor la maximum 2,5%, iar Franța, a doua mare economie, la 2,3%. Italia, a treia țară ca mărime, care are o creștere lentă și a doua cea mai mare datorie din Europa, de peste 140% din PIB, ar trebui să aibă cea mai mică marjă de manevră, cu cheltuieli nete în 2024 care să nu crească cu mai mult de 1,3%, a precizat Comisia.
Spania, a patra ca mărime, poate crește cheltuielile anul viitor cu maximum 2,6% din PIB, la fel ca Grecia, care, deși are o datorie mai mare decât Italia, are și o creștere mai rapidă.
„Recomandăm statelor noastre membre să se orienteze către politici fiscale mai prudente”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă.