Statul român, până în acest moment, a achitat suma de 17 milioane de euro fostelor persoane care au fost private de libertate. Acestea au câștigat despăgubiri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Aceste informații au fost transmise luni, 11 martie, de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin.
În această sumă sunt integrate numai despăgubirile directe. Aici nu se încadrează și cele care au fost oferite în urma unui proces din țara noastră după decizia CEDO.
Suma achitată de stat
„În ultimii 15 ani, în sistemul penitenciar au fost deţinute 160.000 de persoane private de libertate. Dintre acestea, în ultimii 15 ani, au câştigat la CEDO despăgubiri în media sumei de 4.000 – 5.000 de euro 4.300 de foste persoane private de libertate. 4.300 raportat la 160.000. Iar suma totală pe care statul român a plătit-o, până în acest moment, din evidenţele pe care le are Administraţia Naţională a Penitenciarelor la dispoziţie, este de 16,8 milioane de euro. (…)
Procentul cauzelor câştigate la CEDO este în marja 2 – 3%. (…) Dacă vom caza 100 de persoane, în orice infrastructură, fie ea şi de tip hotelier, vă garantez că în 15 ani vor fi două-trei plângeri sau reclamaţii. (…) S-a vehiculat de foarte multe ori că statul român plăteşte sute de milioane de euro, ceea ce nu este adevărat”, este declarația făcută de Halchin, la prezentarea bilanţului activităţii ANP în 2023.
Priorități pentru ANP
Acesta a mai transmis care au fost prioritățile pentru ANP în 2023. Conform acestuia, printre ele s-a numărat și combaterea supraaglomerării.
„Acest fenomen încă se mai regăseşte la nivelul sistemului penitenciar. Deşi este într-o continuă ameliorare şi în anul supus analizei, ca şi în 2022, eforturile în această direcţie au presupus două tipuri de măsuri – o măsură de ordin administrativ, care presupune transferuri, transferurile persoanelor private de libertate în interiorul, să spunem, subdiviziunii unităţilor de acelaşi regim şi, după cum observăm, am avut 3.400 de transferuri sau 3.600 de transferuri în 2023, în comparaţie cu 2.800 în 2022, iar a doua direcţie de acţiune în sensul combaterii supraaglomerării este, în mod evident, dezvoltarea fizică a sistemului penitenciar”, a mai adăugat Dan Halchin.
Memorandum aprobat de Guvern
Acesta a mai precizat și că Guvernul a aprobat un memorandum. Documentul menționa măsuri de lărgire a infrastructurii penitenciare.
„Practic, în intervalul 2022 – 2025, documentul programatic spune că trebuie să ne mărim capacitatea cu 7.800 de noi locuri de cazare. După eforturi realmente extraordinare, s-a reuşit, pentru al treilea an consecutiv, respectarea acestei planificări. Cu alte cuvinte, în 2023 au fost programate a fi date în folosinţă un număr de 1.275 de noi locuri, au fost date 1.282. Un aspect foarte important care trebuie menţionat este faptul că noile penitenciare de la Unguriu şi de la Berceni, unităţi care despre care s-a vorbit foarte mult timp, au beneficiat de semnarea contractului de execuţie propriu-zisă, iar începând din anul acesta, din ianuarie, unităţile se află în faza de execuţie”, a mai adăugat Halchin.
Derularea lucrărilor
Halchin a mai transmis că în anul 2023, pentru infrastructura fizică a sistemului penitenciar, s-au desfășurat lucrări pe 28 de șantiere.
„Volumul acestora a crescut până la 35 în acest moment. Iar în următoarele două – trei luni vom ajunge la 74 de şantiere în tot sistemul. Evident, la nivel naţional. Nu sunt numai privind locuri de cazare, sunt şi lucrări care ţin de alimentarea cu gaz metan, redimensionarea reţelelor de evacuare a apelor uzate ş.a.m.d”, a mai transmis șeful ANP.
Repatrierea fugarilor
Acesta a mai transmis și că în anul 2023 au fost repatriați, în total, un număr de circa 1.000 de fugari.
„Condiţiile din sistemul penitenciar românesc nu sunt nici pe departe aşa cum sunt clamate sau blamate de unele persoane care se află în anvergura unui proces penal sau a altuia. Se poate trage concluzia că, în ipoteza în care condiţiile de detenţie ar fi fost necorespunzătoare sau dacă noi am fi făcut ceva incorect în sistemul penitenciar, instanţele internaţionale din ţările cu care cooperăm n-ar fi luat decizia repatrierii unui număr atât de semnificativ de persoane care să-şi execute pedeapsa în România”, a mai transmis Halchin.
Daunele achitate de România
Cu toate acestea, banii achitați de țara noastră după deciziile CEDO nu sunt numai de 17 milioane de euro. Această sumă reprezintă numai obligațiile directe. Aici nu sunt luate în calcul și procesele contra statului român. Acestea se desfășoară după pronunțarea CEDO, transmite ziare.com
