În misiunea noastră de a observa cum a evoluat economia și ce s-a schimbat în societatea românească, am ajuns în secolul XIX. După cum a fost numit de istorici, secolul naționalităților a fost plin de însemnătate pentru istoria României. Este secolul în care națiunea română se naște, populația crește semnificativ, comerțul înflorește alături de productivitatea națională. Sunt multe de adăugat, motiv pentru care trebuie să începem povestea.
Istoria Balcanilor este plină de suișuri și coborâșuri, precum a fost și politica din regiune. Domniile fanariote promovaseră procesul de birocratizare al aparatului de stat, iar odată cu apariția funcționarului public, al corupției. Însă mult mai relevant decât povestea fanarioților este povestea statelor națiune, care începeau să-și clădească treptat, o identitate.
Ce se întâmpla? Popoarele balcanice începeau să-și creeze un discurs național istoric. Obiectivul lor era de a legitima un alt statut decât cel pe care îl aveau la momentul respectiv. Pe scurt, doreau suveranitate, iar acest lucru îl puteau realiza numai printr-o mare schimbare. Cum aveau loc marile schimbări la vremea respectivă? Prin intermediul unui război.
Organizația secretă Eteria a fost fondată în 1814 la Odessa, cu scopul de a scoate de sub domnia otomană poporul grec și de a înființa un stat național, independent. Astfel, elitele grecești din Europa, unii dintre ei stabiliți la noi în Principate, încep să pună la cale o revoluție. Este vorba despre revoluția de la 1821, care a fost o mișcare socială în Balcani inițiată de eteriști.
Mitul răzvrătirii românești
Una dintre cele mai mari probleme ale revoluției de la 1821 este delimitarea contextului social și politic. Dacă Eteria dorea învingerea Imperiului Otoman și fondarea unui stat independent, românii nu aveau aceleași obiective. Boierimea românească era loială Porții, deoarece era garantul terenurilor sale. În timpul domniilor fanariote, boierii au întâmpinat diferite probleme – taxe, impozite, noi legi, noi proceduri, renunțarea la cutumă. Însă, pe de altă parte, își dăduseră seama că pot comunica diplomatic prin intermediul fanarioților cu Poarta, și implicit, cu sultanul. Grecii și-au căutat aliat și au găsit principala putere din zonă care dorea să destabilizeze Imperiul Otoman – Imperiul Țarist, Rusia.
În acest context balcanic și european are loc revoluția de la 1821, care într-un final a fost înfrântă. Eteriștii aveau banii și armele, boierii români nu aveau dreptul la armată. Ei căutau să rămână la putere, iar țărănimea asculta de ei – din acest motiv, nici țăranii nu s-au revoltat în timpul revoluției.
În Moldova, Alexandru Ipsilanti preia puterea la Chișinău printr-o lovitură de stat, și spune că va mărșălui spre Constantinopol, fiind urmat de o mare putere din est.
Banii lui Tudor Vladimirescu
În tot acest timp, boierii din Țara Românească îi dăduseră bani lui Tudor Vladimirescu pentru a pregăti o armată. Militarul se făcuse remarcat în războiul din 1806-1812, când Moldova pierde Basarabia în favoarea Rusiei. Pe baza notorietății pe care și-a creat-o, boierii români l-au angajat pentru a-i proteja.
Folosindu-și carisma, Vladimirescu primește de la boierime peste 1 milion de galbeni pentru a-și echipa armata, pe panduri. După ce primește banii îi echipează pe pandurii săi și decide să pregătească o lovitură de stat, să preia el puterea în Țara Românească.
