Cătina, superfructul care pune România pe harta mondială a alimentației sănătoase! Cooperativa Agricolă Bio Cătina, un succes crescut natural

Cătina, cunoscută încă din antichitate pentru proprietățile sale, este unul dintre superfructele cu care România se poate mândri într-o nevoie tot mai mare la nivel mondial pentru o alimentație sănătoasă și naturală.

Trebuie să recunosc că înainte de evenimentul Gala Bio Revolution, la care am fost invitat zilele trecute, nu știam foarte multe despre acest fruct, în afară poate de faptul că are un gust acru, arbustul care îl crește înțeapă serios, iar două lingurițe de amestec de cătină cu miere fac minuni dacă sunt luate pe stomacul gol dimineața. Mi-l aduc aminte din copilăria petrecută în mediul rural, când îl găseam peste tot. Oamenii adunau cătină la finalul verii, iar din crengile sale construiau garduri naturale prin care nu mai trecea absolut nimic. Totuși, după mai multe discuții avute în aceste zile, am aflat mai multe lucruri, printre care și acela că există atât arbuști masculini, cât și feminini, iar pentru dezvoltarea unei culturi este nevoie de ambii. În același timp, am aflat că afacerile cu cătină pot combina, într-un mod sustenabil, pasiunea și plăcerea.

Cătina, sau “bobițele de aur”

Cunoscută drept “bobițele de aur”, aceasta conține de 10 ori mai multă vitamina C decât citricele, cu o structură moleculară care face ca acest compus să fie mult mai stabil și mai ușor de asimilat decât din alte alimente, după cum a explicat Nastasia Belc, cercetător și director general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, IBA București.

„Toate țările își promovează niște resurse de foarte bune calitate. Cele de natură vegetală vin într-un context. Cătina are foarte multă vitamina C, dar ce este cel mai bine este că mai sunt și alți ingredienți în jurul vitaminei C care o fac să fie mai stabilă decât în alte vegetale. Contează în aliment complexul acesta de factori. Toți laolaltă se potențează reciproc și fac alimentul să aibă potențial funcțional”, a transmis cercetătorul Nastasia Belc.

Există chiar și o poveste veche care spune că niște pirați bolnavi de scorbut (boală apărută din cauza deficienței de vitamina C), aflați la un pas de moarte, ar fi fost lăsați pe o insulă pustie să își dea ultima suflare. Totuși, aceștia ar fi găsit cătină în acel loc și, după ce au mâncat-o, și-ar fi revenit miraculos. Unde mai pui că în aceste mici fructe, care se adună extrem de greu, există și Omega 7, un compus recunoscut pentru beneficiile sale împotriva depresiei, care previne îmbătrânirea și ajută inima.

În fructele coapte conținutul de vitamina C depășește 400–800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. De asemenea, cătina are și betacaroten, într-un procent net superior celui din pulpă de morcov și microelemente precum fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu și uleiuri complexe, de unde și calitățile nutraceutice. De asemenea, am aflat recent și de o combinație de cătină cu vodka ce o transformă într-un adevărat “curcubeu pe cerul gurii”, după cum mi-a spus Ionuț Giurescu, unul dintre membrii fondatori ai Cooperativei Agricole Bio Cătina.

“Noi nu mai recoltăm acum cătina din păduri cu foarfeci mici, o recoltăm industrial la un alt nivel. Toată lumea știe despre cătină și toți românii știu despre cătină. Cu toții am avut în frigidere, la bunicile noastre, acel borcan cu cătina și cu miere.

În România, cătina se găsește pe marginea drumului, este ușor accesibilă. Noi luăm cătina ca produs tradițional și o prezentăm ca produs nutraceutic, aliment funcțional. Antioxidanți foarte puternici, vitamine, minerale și celebra Omega 7, pe care corpul nu îl produce în mod natural, o pierdem odată cu vârsta. Și ce face Omega 7, ne ajută să nu îmbătrânim, să ne ținem tineri, ne ajută să nu avem depresie, ne ajută să avem o inimă sănătoasă”, a explicat Mădălina Giurescu, președinta Cooperativei Biocătina.

Forța din spatele asocierii

Totuși, acest fruct a început recent să fie valorificat la adevăratul său potențial, după ce ani de zile secretele sale le știau mai mult oamenii de la țară care o adunau și o consumau proaspătă sau amestecată cu miere, ținând cont că are un gust care nu este pe placul tuturor.

Acum șapte ani, în 2016, a apărut Cooperativa Biocătina, pornită de doi frați, Mădălina și Ionuț Giurescu, care au realizat rapid că dacă vrei să te impui pe o piață ai nevoie de o forță puternică în spate. Și, după cum spune o veche vorbă românească, unde-s mulți puterea crește.

“Am fost Nuremberg, la târg, la Biofach. Acolo am văzut că în lumea aceasta mare oamenii se asociază, se adună în forme asociative, ca să fie o forță pe piață”, mi-a explicat Mădălina Giurescu, președinta cooperativei, în scurtul interviu pe care mi l-a acordat.

În prezent au aproximativ 15 membri și peste 250 de hectare de cătină ecologică certificată, cultivate în mai multe județe România. De asemenea, cooperativa deține la Codlea o fabrică de procesare și sisteme de depozitare și recoltare, printre care și o cameră frigorifică, care a costat peste jumătate de milion de euro, fără de care recoltarea materiei prime este imposibilă.

Cooperativa Agricolă Bio Cătina, singura din România și din UE

În prezent, cooperativa care se ocupă exclusiv de cătină, singura din România și din UE, a ajuns să se extindă, prin proiecte pe fonduri europene luate chiar de la Bruxelles, pe piețe non-europene, cum ar fi Asia, în țări precum Coreea de Sud, Singapore sau Malaiezia.

“Este foarte ușor să spui să facem o cooperativă. Pare ușor, dar este și foarte complicat în același timp. Deasupra apei avem ce se vede, ce vede toată lumea, adică plantațiile membrilor, partenerii care vând împreună, foarte multe reguli. Ce se vede mai puțin este că suntem capabil să oferim pe piață volume mari de produs, volume mari de produs finit, volume mari de materie primă.

Pentru că suntem o cooperativă și suntem foarte mulți, avem o marcă proprie, avem facilități de depozitare, avem și facilități fiscale pe care ni le oferă statul. Cooprativele au aceste beneficii. Avem o ușurință a discuta cu lanțurile de magazine, capacități de procesare, acces la schimb de informații și informație tehnologică. Obiectivele cooperativei noastre sunt unele mărețe și foarte curajoase”, a mai explicat președinta Biocătina, Mădălina Giurescu, în discursul pe care l-a susținut la Gala BioRevolution, un eveniment festiv, care a avut loc la hotelul Hilton din București la începutul lunii aprilie.

Dezvoltarea a pornit din exterior spre interior

Inedit este faptul că ideea lor de business a fost extrem de diferită față de parcursul normal al unei firme românești care de obicei întâi se stabilizează în România și apoi încearcă să se extindă în lume. Ei au pornit din exterior și de abia în ultima perioadă au lansat o gamă de produse și în țara noastră.

Nu în ultimul rând, Cooperativa Biocătina, după cum îi spune și numele, s-a axat doar pe culturi ecologice, insistând intens spre certificarea acestora.

“Noi suntem și ecologici. Toate plantațiile noastre sunt au certificarea ecologică.  Avem certificare ecologică în plantație, analize făcute la fruct, la sol, la frunză, la materie primă, la depozitare, la procesare, chiar și la export. Ba mai mult, pentru că suntem așa de extraordinari, respectăm și principiu „Farm to Fork” al Uniunii Europene.

Adică noi știm exact cine este fermierul dumneavoastră la produsele pe care le veți bea, știm exact de unde a fost cules fiecare bob de cătină pentru că din fermele noastre urmărim atent fiecare bob de cătină până ajung în pahar sau în ulei sau în alte produse”, a mai transmis aceasta în cadrul evenimentului în care a fost degustat suc de cătină, iar fiecare mâncare avea în compoziția sa cătină, chiar și desertul, care a fost un mouse de cătină cu blat de nucă, jeleu de cătină și sos de ciocolată și cătină.

O creștere naturală

Dacă la început vindeau doar materia primă, adică cătina brută, culeasă cu greu din arbustul extrem de ramificat și spinos, care înțeapă pe toți cei care vor să-i adune fructele, lucru vizibil și pe mâinile lui Ionuț Giurescu, în prezent totul este procesat și vândut la un cost mai mare, într-un mod mai atrăgător pentru publicul larg: sucuri, simple sau în combinație cu măr, ghimbir sau afine, sub forma capsulelor Energyne, un supliment alimentar produs din catină ecologica macinată sau sub forma uleiului de cătină, aflat la mare căutare în industria farmaceutică și cosmetică.

“Inițial am început să exportăm materie primă în Europa de Nord. Acum ne concentrăm pe Asia, pe piețele din Coreea de Sud, Singapore, Malaezie, partea asta, ei o consumă sub formă de suc. Există niște variante de cătină care vin din China care au cu totul alt gust”, a povestit și Ionuț Giurescu.

Recoltarea, cel mai greu proces atunci când vine vorba de cătină

Cătina crește în toată România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Totuși, pentru a fi profitabilă, ea trebuie plantată în cultură.

Recoltarea se face doar manual, prin echipe de recoltare de 15-20 de oameni, în lunile august și septembrie. Nu are nevoie de foarte multă apă și rezistă chiar și în perioade de secetă. Producția se ridică la aproximativ 10 tone la hectar, însă acest lucru depinde și de sola (parcela) unde este cultivată.

“Se taie cu foarfeca, cu creangă cu tot, se bagă la congelator, la – 30 de grade și acolo ea îngheață și se scutură. Este unica metodă de recoltare de până acum a cătinei. Recoltatul se face doar manual”, mi-a explicat Ionuț Giurescu.

Un hectar de cultură modernă, a cărei investiție ajunge și la 10.000 de euro, cuprinde aproximativ 2.200 de arbuști. Totuși, chiar dacă cultura este ușor de crescut, recoltatul este dificil, din cauza nevoii de înghețare a fructelor pentru a fi culese.

“Sunt două costuri. Este costul plantației pe hectar, care e undeva la hai să spunem 10.000 de euro, după care mai este partea de frig care îți trebuie la recoltat, iar la partea de frig sunt vreo 500.000 euro. E ușor să faci cultura, e greu să o recoltezi. Cooperativa preia chestia asta de 500.000 euro, preia partea de recoltare, partea de frig, parte de produse frigorifice. Asta face cooperativa. Am ales Codlea pentru că este în jumătatea țării și au drumuri. Nu stăm foarte bine la drumuri”, a mai transmis acesta.

În același timp, vorbind de planurile de viitor, Mădălina Giurescu spune că vrea să promoveze produsele românești și să facă acest fruct să dețină indicație geografică protejată.

“Avem ca obiectiv să promovăm produsele românești, produsele cooperativei pe piețele internaționale, mai ales în piețe care nu sunt în Uniunea Europeană, cum ar fi Coreea, Singapore, Elveția. Aceasta este într-adevăr o provocare.

Vrem de asemenea să facem cătina românească recunoscută ca IGP (Indicație geografică protejată). Cu ajutorul prietenilor noștri de la ELO (European Landowners’ Organization) vrem să înființăm un IBO (Inter-branch organisation) și să promovăm consumul de produse ecologice românești”, a mai transmis președinta Biocătina.

După cum au explicat frații Giurescu, totul este produs în România din marfă românească, procesarea făcându-se la fabrica din Codlea, iar planul este de “expansiune, cât mai multe hectare, cât mai multe produse”.

„Fermierii ne caută pe noi deja. Ajutăm fermierii să-și înființeze culturi, povestim greșelile pe care noi le cunoaștem. Este foarte important”, a mai spus și Ionuț Giurescu.

Avantajele unei cooperative agricole

Mădălina Giurescu a mai explicat și motivele pentru care fermierii ar trebui să facă parte dintr-o cooperativă agricolă.

“Pentru că avem avantaje. Fermierul are avantaje financiare, obține cel mai bun preț la cătină pe care îl poate obține pe piață. Cooperativa îi dă un preț foarte bun, are acces la consultanță de specialitate pentru cultura de cătină se evită greșelile, consultanță de specialitate pentru fondurile europene la care poate să să aibe acces și de asemenea acces la tehnologie”, a mai explicat ea.

De asemenea, fratele său, Ionuț Giurescu, a explicat că totul s-a schimbat de când s-au unit într-o cooperativă agricolă alături de alți cultivatori, ajungând în prezent să vândă foarte puțină materie primă și aproape toată doar procesată.

“De când suntem cooperativă vindem produse, nu mai vindem deloc materie primă. Mai vindem materie primă către niște fabrici de ulei unde avem niște contracte vechi care se derulează, dar în principiu scopul este ca să aducem la zero materia primă. Anul trecut am vândut materie primă pentru că am avut producție mai mare, dar sperăm ca pe 2023 să nu mai vindem materie primă”, a completat Ionuț Giurescu care recunoaște că piețe externe sunt mai atrăgătoare decât publicul din România, care știe despre cătină, dar nu vrea să o cumpere pentru că nu înțelege cât de importantă este sănătatea de fapt.

“Adevărul e românii vor să se laude, consumă bine, vor să discute despre chestia asta. Știu, cunosc, dacă primesc gratis e în regulă, dar nu cumpără. Și nu cumpără neapărat că nu au bani, ci nu cumpără pentru că nu înțeleg că sănătatea este importantă. Pentru ei e mult mai importantă o haină scumpă, o mașină scumpă”, a mai spus acesta.

Mai mult, conform lui, prețul de angro este undeva la 2,8 – 2,9 euro pe kilogram, și din aceste fructe se poate extrage suc în proporție de 60-70%.

“E foarte ieftin să-ți faci sucul dacă cumperi cătină congelată”, a mai completat el.

Ionuț Giurescu spune că pentru dezvoltarea cooperativei în cea mai mare parte s-au folosit fonduri europene, atât din România, cât și de la Bruxelles, dar recunoaște că a fost mai ușor să acceseze fonduri direct de la Bruxelles decât din țara noastră.

“Suntem cinstiți pe piață și ne certăm cu birocrația din România. Ne-a fost mai ușor să depunem proiecte la Bruxelles decât în România. Le propunem direct la Uniunea Europeană, pe site-ul lor. Sumele sunt mult mai mari, triple cel puțin. În România nu poți să iei mai mult de 1.5 milioane de euro pentru un proiect, când acolo 1.5 milioane este cel mai mic proiect”, a conchis acesta.