Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a atras atenția asupra faptului că economia românească rămâne, și în 2024, polarizată. Președintele CCIR susține că România are nevoie de un cod fiscal mai permisiv pentru a putea reduce deficitul comercial, iar Camera de o nouă lege pentru a putea rămâne o instituție reprezentativă a mediului de business autohton.
În discursul prilejuit de lansarea celei de-a 31-a ediții a Topului Naţional al Firmelor, Mihai Daraban, președintele CCIR, a subliniat că acesta evidențiază polarizarea economie românești.
„Acest top ne arată, din nou, din fericire sau din păcate, polarizarea economiei româneşti. (…) Pe primele 10 locuri sunt 12.897 de societăţi care au un total de 270,15 miliarde de euro cifră de afaceri. Reprezintă 55,14% din cifra de afaceri totală a celor 866.601 de societăți, a căror cifră de afaceri este de 490,66 miliarde euro. Ni se arată încă o dată că mediul de business din România este foarte polarizat. Sunt foarte puţini jucători care practic duc în spate această economie. Și, nu în ultimul rând, această ţară”, a declarat Mihai Daraban.
Potrivit acestuia, 5.555 de societăți comericale au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.
„Noi tragem concluzii, spre deosebire de guvernanţi. Și de ani de zile încercăm să le traducem guvernanţilor că nu pot crea politici economice fără să cunoască cine sunt «pacienţii din teren», jucătorii. (…) Politica economică nu poate fi adresată decât lor”, a subliniat președintele CCIR.
Dezideratele CCIR
Mihai Daraban a mai precizat că, din punct de vedere al cifrei de afaceri cumulate, s-a atins un palier, situat în jurul valorii de 490 de miliarde de euro. Valoare care se va menține pe o lungă perioadă de acum încolo.
Un alt aspect adus în discuție de acesta a fost cel al cadrului legislativ fiscal: „Avem nevoie de acel cadru legislativ fiscal permisiv. Și mă bucur că Guvernul și premierul vorbesc de reindustrializare, pentru că trebuie să venim în întâmpinarea comsumatorului român. (…) Trebuie să vedem ce vrea consumatorul din România. Și să încercăm să sprijinim, să aducem acele entităţi de producţie care să satisfacă cerinţele consumatorului român”, a explicat președintele CCIR.
Un alt deziderat menționat de acesta a fost cel al unei noi legi a Camerei de Comerț. „Dorim să avem o lege a Camerei ca afară. O lege în care Camera de Comerț, ca entitate privată, să fie complementară Guvernului. Să urmăm interesele naționale împreună. (…) E momentul ca, după 1 ianuarie, să ne gândim în acest sens. Și, dacă tot vrem o țară ca afară, să avem și o lege a Camerei de Comerț ca afară. Modele sunt suficiente”, a mai menționat Mihai Daraban. CCIR a celebrat anul acesta 160 de ani de funcționare neîntreruptă.
Reindustrializarea, o șansă pentru România
La evenimentul CCIR, a participat și Ştefan Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Oprea a insistat în speech-ul său asupra avantajelor de care România dispune în prezent.
„Nu mai suntem o ţară la limita Uniunii Europene. Suntem o ţară în centru, suntem o ţară în prima linie a noilor dezvoltări. Şi dacă vă uitați cu atenţie în Raportul Draghi, care este noua Biblie a Comisiei Europene, veţi vedea acolo că România are o şansă unică şi unicitatea este dată de reindustrializare”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia reindustrializarea înseamnă și energie mai ieftină de care România va dispune. Acest avantaj, alături de schemele de ajutor de stat şi implicarea guvernului în susţinerea reindustrializării, va conferi o poziție avantajoasă țării noastre. „Acest pachet unic face ca România să aibă o şansă să fie individualizată în tot peisajul european. Singurul loc din Europa, din Uniunea Europeană, unde industriile energofage vor putea exista – siderurgie, industria cimentului, a sticlei şamd – va fi România”, a subliniat Oprea.
Energia va juca un rol-cheie
Ștafeta energiei a fost preluată la evenimentul CCIR de către ministrul de resort, Sebastian Burduja. Acesta a evidențiat realizările ministerului din ultima perioadă, insistând asupra dezvoltării industriei.
„În sectorul energetic, în ultimul an și trei luni, pe mandatul meu, am reușit să atragem aproape 13 miliarde de euro fonduri nerambursabile. Nu am făcut-o singuri. Am făcut-o pentru că am găsit în mediul privat un partener care a venit cu proiecte și și-a asumat investiții. E vorba și de producție de energie, dar și de producție de industrie. Săptămânile trecute am semnat un contract cu oameni foarte curajoși, care și-au asumat să producă în România panouri fotovoltaice. Inclusiv o fabrică nouă la Bârlad, în județul Vaslui, cu o cofinanțare din partea ministerului de peste 30 de milioane de euro. Avem un apel similar pentru producția de baterii. Iată că există antreprenori curajoși, care se iau la trântă cu competitori din zone îndepărate”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Premianții CCIR
Printre primele companii premiate de către CCIR s-au numărat Romgaz, OMV, Hidroelectrica, Aramis Invest și Dacia.
Anul acesta, în Topul Național al Firmelor au fost incluse aproape 12.900 de companii în primele 10 poziții. Cifra de afaceri cumulată a companiilor clasate pe primele zece locuri a fost de 270,56 miliarde de euro. Ponderea profitului din cifra de afaceri a reprezentat 9,4% din cifra totală de afaceri.
Cele mai importante domenii, ca pondere, după numărul de companii incluse în top 10, sunt industria (34,7%) și serviciile (28,56%). Aceste domenii sunt urmate de comerț (20,71%), agricultură, silvicultură și pescuit (5,07%), construcții (4,77%), cercetare-dezvoltare și high-tech (3,72%), turism (2,41%). În funcție de cifra de afaceri, comerțul are o pondere de 45,1% din valoarea totală. Acesta este urmat de industrie (33,23%) și servicii (11,56%), conform datelor CCIR.
