UE se gândește la viitor. Comisia Europeană a prezentat joi, 6 iulie, raportul său anual de previziune strategică, în care își stabilește obiectivele pentru anii următori. Documentul de 21 de pagini ilustrează opinia UE cu privire la direcția în care se îndreaptă lumea. Este, de asemenea, un ghid aproximativ pentru a înțelege ideologia președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, care încă nu a precizat dacă intenționează să continue în funcție pentru încă cinci ani.
Ideea generală este că UE trebuie să își consolideze autonomia pe măsură ce epoca de aur a globalizării se apropie de sfârșit. Dar, în acest fel, trebuie să promoveze tranziția ecologică cu un cost de 620 de miliarde de euro pe an și să reducă inegalitățile interne.
Geopolitica și economia sustenabilă
Lumea este din ce în ce mai divizată între Occident și China, iar Europa nu poate fi un spectator. „Vremea în care democrația liberală era modelul de alegere evidentă s-a încheiat”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Maroš Šefčovič, într-o conferință de presă organizată joi, cu ocazia prezentării raportului. Comisia anticipează o „bătălie a ofertelor”, în timp ce Europa și SUA se luptă cu Beijingul pentru a atrage națiunile în curs de dezvoltare de partea lor. Principala concluzie este că vechiul model de globalizare, construit pe liberul schimb și pe lanțurile de aprovizionare globale, a dispărut. În schimb, intrăm într-o nouă eră a „geoeconomiei”. Pe scurt, acest lucru înseamnă că Europa trebuie să își reducă dependențele strategice față de alte țări și, în schimb, să își valorifice resursele interne și să stimuleze producția pe continent.
UE trebuie să își adapteze modelul capitalist la o nouă eră, în care zero net și sustenabilitatea sunt prioritățile principale. Deși propunerile Comisiei i-ar putea speria pe neoliberali înrăiți, ele reflectă un nou consens economic post-COVID, în care statul joacă un rol mai important. „De asemenea, UE ar trebui să ia în considerare modalitățile de reducere a sarcinii fiscale asupra forței de muncă și de transferare a acesteia către alte baze de impozitare mai puțin dăunătoare pentru creștere, de asemenea pentru a aborda inegalitatea în contextul îmbătrânirii populației”, se arată în raport. Una dintre ideile cele mai atrăgătoare este aceea de a lua în considerare în estimările PIB-ului factori neeconomici, cum ar fi speranța de viață. Šefčovič a indicat că, cu aceste noi reguli, dimensiunea economiei UE ar depăși-o pe cea a SUA, a Chinei și a Indiei (separat, nu împreună).
Banca Europeană de Investiții (BEI) trebuie să își sporească rolul și să contribuie cu cea mai mare parte din cele 620 de miliarde de euro necesare pentru a finanța în fiecare an Green Deal și REPowerEU. „Aceasta ar trebui să ofere un sprijin mai puternic pentru investițiile strategice relevante pentru cele două tranziții, digitală și ecologică, cum ar fi materiile prime, tehnologia ecologică sau biotehnologia, în special pentru proiectele de vârf”, se arată în raport. Documentul este discret în detalii, dar oficiali de rang înalt au declarat pentru Playbook că o modalitate de a realiza acest lucru ar fi revizuirea mandatului BEI și extinderea rolului său.
Forța de muncă și criza democratică
Forța de muncă din UE este mai educată ca niciodată, dar noile industrii se luptă să ocupe posturile vacante. Printre probleme se numără o nepotrivire a competențelor, un număr tot mai mare de locuri de muncă de slabă calitate și un număr prea mic de femei care studiază discipline STEM. Viața devine tot mai grea pentru lucrătorii cu venituri mici, care suportă greul schimbărilor climatice, plătind în același timp mai mult pentru alimente și alte bunuri sau servicii. Pentru a înrăutăți situația, inegalitatea dintre țările UE este în creștere, ca să nu mai vorbim de decalajul de bogăție dintre tineri și bătrâni.
Nivelurile record de concentrare a bogăției înăbușă mobilitatea socială și alimentează polarizarea politică. Care este răspunsul? Mai multă redistribuire, potrivit raportului. Este destul de rar ca oficialii UE să analizeze vânturile politice potrivnice, dar exact asta fac în ultima secțiune a raportului. Argumentul nu este tocmai original: Polarizarea și dezinformarea îi împing pe alegătorii din UE către partidele populiste. Iar pentru asta nu există o soluție ușoară, conform Politico .
