Infofinanciar > Info > Ce ar trebui să facă România pentru a-și dubla PIB-ul. Creșterea economică, mai mult decât un vis frumos?
Info

Ce ar trebui să facă România pentru a-și dubla PIB-ul. Creșterea economică, mai mult decât un vis frumos?

Ce ar trebui să facă România pentru a-și dubla PIB-ul. Creșterea economică, mai mult decât un vis frumos?
Credit imagine: economedia.ro

România a avut un avans economic considerabil, în special la începutul deceniului. Astfel, statistici făcute publice la finalul anului 2021 arătau că se află pe locul 13 ca PIB din Uniunea Europeană, depășind țări precum Ungaria, Portugalia, Grecia și Cehia. În 2022,  Produsul Intern Brut al României a crescut cu 4,8% față de anul precedent, în condițiile în care specialiștii se așteptau la o majorare de 4,5%.

Până la finalul anilor ’20 din secolul al XXI-lea, este posibil ca țara să facă progrese enorme din punct de vedere economic. Totuși, pentru a îndeplini acest deziderat, românii trebuie să îndeplinească niște condiții foarte stricte, prevede Ionuț Simion. Acesta este președintele AmCham (Camera de Comerț Americană în România) și Country Managing Partner al PwC din România.

Dezvoltarea forței de muncă, esențială

„Sigur că ne putem dubla PIB-ul în următorul deceniu, dar trebuie să spunem că este nevoie de forţa de muncă care să asigure această creştere economică. (…) Dacă guvernul se va ţine de realizarea acelor proiecte de investiţii în infrastructură, dacă vom investi în capacităţile energetice ale României, dacă vom investi în dezvoltarea forţei de muncă vom vedea efectele benefice în economie, pentru că la ora actuală există un interes comun stat şi mediu privat, care să asigure o suplimentare a educaţiei”, a spus președintele AmCham în cadrul emisiunii ZF Live.

În afara investițiilor în forța de muncă, Ionuț Simion este de părere că infrastructura joacă un rol crucial: „Trebuie să investim în infrastructură. Dacă vom investi în infrastructură acele 10 miliarde de euro contracte semnate pentru tot felul de autostrăzi, tot felul de căi ferate, aeroporturi, toate aceste investiţii vor crea salturi calitative. Dar cea mai mare problemă pe care o are România la ora actuală ca să asigure această creştere economică este forţa de muncă. Noi avem o scădere a natalităţii, care peste 20 de ani va fi şi mai critică pentru România, emigrarea a mai scăzut, dar în continuare este la cote înalte şi nu am găsit încă de deschiderea necesară să aducem acea forţă de muncă din afară care să complementeze lipsurile pe care le avem”, a declarat acesta, în completarea prognozei sale.

Punctele forte ale României

Ionuț Simion s-a arătat apreciativ față de independența energetică a României. El o consideră un mare avantaj, în special în contextul geopolitic actual. Această independență ar putea atrage investiții strategice, inclusiv din partea Statele Unite ale Americii. Pentru ZF Live, o emisiune de business a zf.ro, președintele AmCham a spus că există cinci direcții prioritare ale Camerei de Comerț Americană în România. Doi piloni sunt strâns legați de energie:

„Primul este să asistăm Guvernul României, instituţiile publice, să-şi fundamenteze o strategie coerentă de stimulare în primul rând a investiţiilor în economia românească şi de atragere de investiţii străine şi, totodată, de stimulare a exporturilor companiilor româneşti. (…) În al doilea rând, vrem să facilităm investiţiile strategice în creşterea potenţialului energetic al României pentru că am văzut cu toţii această perturbare a lanţurilor de aprovizionare din lume. Situaţia geopolitică arată cât de importantă este independenţa energetică a unei ţări, a României, şi cât de importantă este tranziţia la energie verde, valorificarea potenţialului pe care îl avem. Avem gaze în Marea Neagră, avem cărbuni”, a explicat Ionuț Simion.

„În primul rând, România este o piaţă mare, a şaptea piaţă ca mărime şi au cui să se adreseze cu produsele şi serviciile pe care le au. În al doilea rând, România, cel puţin până acum, a avut un potenţial manufacturier foarte mare, chiar dacă nu productivitate înaltă, adică valorificarea, dar un potenţial manufacturier foarte mare. Uitaţi investiţia de la Ford, care unul dintre cei mai mari exportatori şi în jurul Fordului s-au construit o serie întreagă de companii auto. Industria automotive reprezintă 20% din produsul intern brut al României, deci are o importanţă semnificativă. În al treilea rând, vorbim despre faptul că România era membră a Uniunii Europene, dar şi cu ieşire la Marea Neagră, care permitea ca produse care se realizează aici să fie exportate oriunde în lume sau să fie făcute în Uniunea Europeană”, a detaliat preşedintele AmCham.

Care sunt dezavantajele?

În analiza detaliată pe care o face, președintele AmCham aduce în discuție următoarele dezavantaje:

„Oricâte investiţii am făcut noi până acum nu sunt suficiente pentru că a lipsit continuitatea. Autostrăzile nu sunt ale unui guvern sau altul, sunt ale ţării, care trebuie să le valorifice pentru un export mai bun de produse făcute în România. În al doilea rând vorbim despre această lipsă de predictibilitate legislativă. Ordonanţa 114 a adus România într-o stare la nivel internaţional în care nu există predictibilitate. Această inconsecvenţă legislativă şi lipsă de deschidere în ceea ce priveşte negocierea anumitor măsuri cu impact mare în economie ar fi al doilea dezavantaj. Al treilea este legat de statul de drept, corupţie, birocratizare. Aici România a înregistrat progrese semnificativă.”

În aceste condiții, concluzia sa este una preponderent optimistă, dar nu lipsită de rezervă: „Din punct de vedere al sistemului fiscal, pentru companii este un foarte mare avantaj, avem un impozit pe profit de 16%. Problema este că întotdeauna noi am avut o serie întreagă de inconsecvenţe: vorbim de taxa pe cifra de afaceri, vorbim despre facilităţi fiscale care niciodată nu sunt aplicate, adică nu este un sistem fiscal în care ai trei-cinci ani libertate, ci de la un an la altul apare ceva nou. În plus, să nu uităm că impozitarea forţei de muncă din România este la unul dintre cele mai înalte nivele din Uniunea Europeană”.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.03.2023