Eugen Rădulescu, director al Direcţiei stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României, a venit recent, în cadrul unei conferințe de presă, cu o serie de informații importante pentru românii care au în prezent rate crescute la bănci și depinde de indicii ROBOR sau IRCC. Acesta a dat mai multe sfaturi și a explicat de ce nu este indicat ca cei care depind acum de IRCC să treacă din nou la ROBOR, chiar dacă indicele din urmă dă semne de scădere.
Directorul BNR a transmis, fiind întrebat care ar fi soluțiile pentru românii care și-au luat împrumuturi, în special pentru credite imobiliare, că este mai îngrijorat de cei 14 milioane de români care au depozite în bănci și care pierd lunar bani deoarece dobânda oferită de bancă este mai mică decât rata inflației actuale. De asemenea, acesta spune că nu se poate interveni legislativ pentru ajutorarea acestora prin scăderea ROBOR-ului sau IRCC-ului artificial.
„Avem mereu propuneri prin care să fie ajutați cei care nu pot sau nu vor să se ajute singuri. Unele dintre propuneri de această formă s-au materializat în, cum să spun eu, în reglementări care fie au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională, fie au eșuat la întâlnirea cu practica.
Eu personal sunt mai preocupat de faptul că avem paisprezece milioane de oameni care au depozite în bănci și care, ca urmare a unei rate inflației care depășește cu mult rata dobânzilor pe care o obțin de la bănci. De fapt, acești paisprezece milioane de cetățeni pierd în fiecare zi din substanța economisirii. Deci, cei care au o atitudine responsabilă și care se gândesc la viitor cu răspundere sunt penalizați oricum în momentul de față”, a transmis oficialul.
Acesta a recunoscut că această situaţie nu se întâmplă doar la noi, ci peste tot în lume, deoarece rata inflaţiei este mai mică decât dobânzile la depozite.
„Din păcate, asta nu se întâmplă numai la noi. Se întâmplă peste tot în lume, unde rata dobânzii este mai mică decât rata inflației și asta este valabil cam peste tot în Europa, în Statele Unite, în timp ce în cazul debitorilor, în momentul de față este ceea ce am încercat să și arătăm în lucrare și se va vedea și în raport, îndatorarea pe care o avem în momentul de față este mai scăzută decât era acum doi ani, decât era acum trei ani, în sensul că raportul dintre serviciul datoriei și venituri este în îmbunătățire chiar și în momentul de față, când vorbim, băncile au mecanisme prin care îi sprijină pe cei care au dificultăți financiare, pentru că există, ele nu pot să fie evitate. Oamenii pot să aibă uneori o anumită exuberanță, dar se pot întâmpla lucruri nefavorabile”, a explicat Eugen Rădulescu.
Riscuri mai mari pentru românii care vor să acceseze credite în 2023
Eugen Rădulescu mai spune că românii care au probleme cu plata ratelor la bănci trebuie să discute direct cu băncile deoarece intervenţiile legislative s-au dovedit că nu sunt folositoare.
„Oamenii pot să se îmbolnăvească, pot să își piardă unii serviciu sau să aibă venituri mai mici decât aveau anterior. Există situații din acestea, doar că ele s-au rezolvat de-a lungul anilor prin intervențiile caz cu caz, între debitori și creditori. Intervenția legislativă nu s-a dovedit vreodată folositoare.
Deci avem două lucruri pe care le pot semnala. Unul este că și veniturile au crescut. Uneori veniturile au crescut destul de substanțial. Nu spun că este generală chestiunea aceasta, dar există. Datele statistice arată o creștere a veniturilor față de anul anterior. E adevărat că o creștere care este mai mică decât rata inflației.
În același timp, pentru cazurile speciale, pentru cazurile oamenilor care au o situație foarte dificilă, întotdeauna există înțelegere din partea băncilor. Întotdeauna a existat, chiar și în urmă cu mai mulți ani. Uneori au existat anumite asperități, dar lucrurile s-au ameliorat semnificativ în ultimii ani, în așa fel încât cei care ajung în situația de a nu-și putea onora serviciul datoriei pot să găsească formule împreună cu băncile pentru reducerea poverii pe care o au. În momentul în care însă, legiuitorul se gândește, eu nu cred că se va întâmpla asta”, a completat directul BNR.
O lege în acest sens ar penaliza românii care economisesc
Oficialul Băncii Naționale spune că înainte ca legea dării în plată să fi fost declarată neconstituțională s-a descoperit că 70% dintre cei care au renunțat la creditele lor ipotecare au fost oameni care pur și simplu n-au mai vrut să își plătească datoriile, chiar dacă și-ar fi permis acest lucru.
„Dar în momentul în care legiuitorul se gândește ca altcineva să plătească pentru datoria celor care nu mai pot sau poate nu mai vor să își plătească datoria, să știți că în situația a fost acum câțiva ani o lege privind darea în plată care a avut efecte în cele șase luni în care a funcționat până când a fost declarată neconstituțională. Am observat la vremea respectivă că 70% din cei care nu și-au plătit datoriile erau cei care puteau să își plătească datorie, dar n-au mai vrut, n-au mai vrut pur și simplu, pentru că putea să plătească altcineva pentru ei. Trebuie să fim foarte precauți în această privință, pentru că dacă îi mângâiem pe creștet pe cei care sunt imprudenți și îi penalizăm pe cei care economisesc, societatea nu va duce mai bine, o va duce mult mai rău”, a mai spus Eugen Rădulescu.
Șanse minime ca inflația să scadă în 2023
Directorul BNR a mai transmis că rata inflației din România nu este cea mai ridicată din Europa, dar va rămâne în continuare la două cifre cel puțin până la finalul anului. El le-a recomandat românilor să fie prudenți în deciziile pe care le au și a dat chiar un exemplu personal, atunci când și-a achiziționat un apartament în tinerețe.
„În acest context, situația este complicată. Avem o rată a inflației destul de ridicată. Este, după cum am văzut, nu cea mai ridicată din Europa, dar rămâne o rată cu două cifre. Probabil că anul acesta nu vom reuși să scădem inflația sub decât spre sfârșitul anului, sub cele două cifre pe care le avem în momentul de față. Cred că în acest moment oamenii trebuie să fie foarte prudenți în deciziile investiționale pe care le iau. Să nu credem că o casă este un lucru pe care poți să-l faci astăzi, pentru că ai astăzi venituri mai mari. O casă este un lucru greu.
Eu când mi-am, când eram foarte tânăr și mi-am cumpărat un apartament, aveam de plătit o rată, care era o mare parte din venitul pe care îl aveam la respectivul moment și era de plătit pentru douăzeci de ani. Câțiva ani am dus-o foarte greu pentru a mi-a putea să-mi plătesc rata la casă. În final a fost bine din cauză că aveam o casă în care să locuiesc și, mă rog, am ajuns la o situație bună”, le-a recomandat directorul BNR românilor care vor să își cumpere o casă.
Mai mult, acesta le-a propus doritorilor să aleagă mai bine o chirie în detrimentul unor rate la bănci pentru un credit ipotecar.
„Nu aș vrea să pierdem însă din vedere faptul că există analiști în momentul de față care îi invită pe oameni să își privească foarte atent bilanțul veniturilor proprii, în sensul ca rata de credit să nu depășească vreodată jumătate din veniturile pe care le au, pentru că dacă ajung să plătească mai mult decât jumătate din venituri pentru credit, există riscul să nu facă față plăților până la sfârșitul perioadei. Într-o perioadă atât de tulbure cum este cea prin care trecem în momentul de față, eu aș îndemna la multă prudență pe toți cei care vor să se împrumute, iar cei care cred că nu pot să facă față plăților să negocieze cu băncile pentru o reeșalonare a creditului. Dar cu atenție că o asemenea soluție nu este bună neapărat pe termen lung. Ea este bună pe termen scurt.
Pe termen lung poți să ajungi în situația că plătești mai multă dobândă și mai puțin credit și nu știu dacă este neapărat de dorit acest lucru? Cum spuneam, unii analiști ne sfătuiesc, îi sfătuiesc pe cei care nu au resursele financiare suficiente să analizeze dacă nu cumva a locui cu chirie o vreme nu este mai bine decât a se înhăma la un credit pe treizeci de ani, pentru că un credit pe treizeci de ani nu este un lucru de glumă, e un lucru pe care trebuie să-l tratăm cu foarte multă seriozitate”, a completat oficialul Băncii Naționale.
Indicele ROBOR ar fi ajuns deja la un platou, IRCC continuă să crească
Există totuşi o serie de veşti bune pentru românii care depind de ROBOR privind ratele la bănci în ideea în care acesta ar fi ajuns deja la un platou. Cu toate acestea, indicele IRCC va continua să crească în următoarele şase luni de zile cel puţin.
„Adică dacă pentru dobânzile în lei, cele care sunt legate de ROBOR, să fi ajuns deja la un platou și ele să pot să scadă în continuare, cele care sunt legate de IRCC aproape sigur vor continua să crească până când vor atinge platoul, cu un decalaj de şase luni față de cele legate de ROBOR. În ceea ce privește creditele în valută, aproape așteptăm să vedem care vor fi evoluțiile viitoare pe piață, dar nu anticipăm că vom rămâne pe aceste ratele ale dobânzilor în euro, ele vor crește”, a spus Eugen Rădulescu în conferinţa BNR de joi.
De asemenea, el a fost chestionat de jurnalişti cu privire la numărul românilor care suferă în prezent din cauza ratelor crescute, oficialul explicând că nu consideră că există un număr atât de mare de persoane aflate în aceste situații.
„Nu cred că numărul celor care plătesc rate mai mari în acest an sunt mai mari decât au plătit cândva în istorie. Deci în ultimii cinci, șase, șapte ani sunt de ordinul sutelor de mii. Toate creditele care există, care sunt pe termen lung, nu sunt de ordinul milioanelor. Sunt câteva sute de mii, toate creditele care există pe termen lung. Și atunci nu cred că putem vorbi de o asemenea magnitudine a situației nefavorabile”, a mai transmis oficialul.
Românii nu ar trebui să treacă din nou la IRCC de la ROBOR
În încheiere, răspunzând la întrebări, Eugen Rădulescu a spus că este adevărat că limita de îndatorare a românilor care au acces credite a ajuns la 40-45% şi mulţi dintre ei nu au beneficiat de o creştere a veniturilor, motiv pentru care sunt într-o stiuație mai critică, dar totuși nu le recomandă să se întoarcă din nou la ROBOR dacă au trecut la IRCC sau depindeau deja de IRCC.
„Adică s-au dus undeva fix către limita de îndatorare la 40-45% și nu le-au crescut veniturile cum anticipau. Și acum sunt într-o situație mai critică. Nu, ideea că ar putea să treacă înapoi la ROBOR nu cred că este o idee bună, pentru că nu cred că dobânda pe care ar plăti-o acum la ROBOR ar fi mai mică decât dobânda pe care ar plăti-o tot acum la IRCC. De obicei, ceea ce s-a întâmplat a fost că dobânda la ROBOR a fost puțin mai ridicată. Adică nu, ROBOR-ul a fost puțin mai ridicat, dar marja de dobândă la ROBOR a fost mai redusă decât la IRCC, în timp ce la IRCC dobânda a fost mai mică decât la ROBOR. Marja de dobândă însă, a fost ceva mai ridicată.
Nu putem vorbi despre sute de mii de oameni care au trecut de la ROBOR la IRCC, pentru că vorbim despre câteva sute de mii care reprezintă totalul creditelor imobiliare din România. Nu, nu ar fi trecut toți de la ROBOR la IRCC și toți sunt în situația de a nu putea să plătească”, a conchis Eugen Rădulescu, director BNR în Direcţia stabilitate financiară.
