România explicată (40). Ce este INCDT și de ce nu se pun în practică studiile lor

Turismul în România e cum e. Avem o țară superbă și nu reușim să valorificăm acest lucru mai deloc. Deși există o entitate care ar avea niște idei: INCDT.

Comuniștii îl valorificau mult mai bine deși capitaliștii sunt lăudați cu explotarea maximă a diferitelor resurse. Până azi, pare că la noi e viceversa. Și tinde să dăinuie la nesfârșit.

Specialiștii INCDT

Ei bine, pe lângă faptul că există un Minister al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (un amestec numai bun să-l zăpăcească pe român la mințile capului), mai există și un Institut care e cu ochiul pe turismul românesc și care are valoare/putere de Agenție națională, adică un apendice al statului: Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Turism, prescurtat INCDT.

Și, ce să vezi, a luat ființă tot sub comuniști, în 1971, când se numea Centrul de Studii şi Proiectare pentru Promovarea Turismului și se plia normelor socialismului științific. Eliberat de presiunea neomenescă a Odiosului și Sinistrei prin unealta numită PCR, în 1990, Centrul devine Institutul Naţional de Conjunctură şi Marketing pentru Turism – din decembrie 1990.

Ce să-i faci, noi cuvinte se înșurubau în limbajul uzual. Fără know how și marketing nu se mișca nimic în primii ani de după Revoluție. Cam ca acum, dar cu mai mult lătrat și dat vina pe ”greaua moștenire”.

Căzuți din istorie

În 1993, este revopsit în Institutul de Cercetare pentru Turism, apoi i se dă tușa finală, INCDT, în decembrie 1998.

Ca să-i dăm totuși Cezarului ce-i al Cezarului, vom spune că INCDT ” funcţionează pe principiul gestiunii economice proprii acoperindu-şi cheltuielile din venituri extrabugetare.

Institutul întocmeşte anual bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor”. Adică nu-și iau lefurile de la contribuabil. Lucru încântător.

Am fost răutăcios, pentru că moștenirea comunistă mă face să mă gândesc, azi, la niște fotolii calde păstrate pentru niște amici ca să ajungă fără scolioză la pensie.

Munca în zadar a INCDT

Dar nu e deloc așa. Oamenii chiar știu ce fac, dar ce pleacă de la ei este, mai mult ca sigur, îndosariat și lăsat să se coacă pentru deceniile următoare. Să luăm, de exemplu, parte din studiile de piață făcute de INCDT de-a lungul timpului. Vă rog să vă uitați la anii când s-au încheiat aceste studii și cât timp a trecut de atunci până astăzi:

• Studiu de marketing pentru dezvoltarea turismului religios în Dobrogea, beneficiar Consiliul Judeţean Constanţa, 2007
• Studiu de marketing pentru înfiinţarea unei reţele de centre de informare pe Litoral, beneficiar Consiliul Judeţean Constanţa, 2007
• Studiu de cercetare-dezvoltare pentru amenajarea reţelei naţionale de campinguri şi a proiectelor de module tipizate – Studiu de piaţă, 2011.

Bune? Bune! Dar așa au rămas, pe hârtie

Cercetarea

Și când vine vorba de cercetare, trebuie să dăm ceva exemple de lucrări care nu știu dacă la va utiliza cineva, cândva:

• Platformă informatică smart de evaluare a costului transportului multimodal către stațiunile turistice din România, Programul PNCDI III, Tip proiect: Proiect Experimental-Demonstrativ (PED), 2020-2022
• Marketingul digital și inovarea IT, instrumente de promovare a turismului la nivel de destinație turistică, Progamul Nucleu, 2019-2022
• Instrumente statistice pentru monitorizarea și evaluarea turismului de sănătate din România, Programul Nucleu, 2018
• Evaluarea bazelor de tratament balnear din România, beneficiar Autoritatea Națională pentru Turism, 2016
• Integrarea României în circuitul european al patrimoniului cultural etnografic prin valorificarea meșteșugurilor și obiceiurilor tradiționale, Programul Nucleu, 2015
• Studiu privind realizarea unor statistici interconectate între turism și transportul aerian de pasageri; Tansporturile turistice aeriene – componentă de bază a turismului; Caracterizarea sectorului de transport aerian de pasageri din perspectivă statistică; Conexiuni între statisticile de turism și cele de transport aerian de pasageri, 2013.
• Proiect de reabilitare complexă şi reintroducerea în circuitul turistic a unor localităţi din România cu potenţial balneoturistic valoros, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programul Nucleu, 2008-2011
• Creşterea calităţii şi competitivităţii ofertei de agrement a României prin dezvoltarea şi promovarea turismului de vânătoare şi pescuit, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programul Nucleu, 2009-2010
• Model de dezvoltare turistica a zonei Zlatna-Bucium-Roşia Montană – Baia de Arieş în perspectiva dezvoltării durabile, ca alternativă a activităţii monoindustriale extractive în declin, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programul CERES, 2004-2006

Le-o fi puricat cineva? O fi făcut careva demersuri ulterioare, sau s-au folosit numai ca material documentar pentru niscai doctorate de prin Ministerul de resort?

S-au elaborat și strategii

INCDT a elaborat și masterplanuri și strategii. Bineînțeles, și astea zac pe undeva și sunt numai bune de discuții mîntre specialiști, căci în teritoriu nu se vede nimic. Dar chiar nimic:

• Actualizarea Strategiei naționale de dezvoltare a ecoturismului în România, 2015 ( actualizare, căci strategia fusese terminată în 2009…)
• Transnational Strategy for the Sustainable Territorial Development of the Danube Area with special regard to Tourism – Programul South-East Europe, 2009-2012
• Elemente strategice pentru dezvoltarea turismului în municipiul Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programul Nucleu, 2006-2008
• Strategia turismului balnear, beneficiar Autoritatea Naţională pentru Turism, 2006
• Master Plan în turism pe Valea Prahovei şi Zona Brasov – Râşnov, beneficiar Ministerul Turismului, 2008

Ați vazut deja anii când aceste lucrări au fost efectuate. În unele cazuri au trecut 20 de ani, în altele 10 sau poate mai puțin. Cred ca numai arhivarea acestora este o adevărată bătaie de cap, darămite studierea acestora și implementarea unor direcții naționale. La noi, numai privații mai mișcă câte ceva și asta pe suprafețe punctuale. Bref, nici vorbă de o gândire unitară la scara unei țări. Și ne plângem că ne pleacă creierele… Păi, cum să nu plece, dacă munca lor este neluată în seamă în statul eșuat al lui Iohannis.