După cum mulți știu, Moldova este un stat agrar-industrial, iar agricultura este unul dintre pilonii tradiționali pentru economia Republicii Moldova. Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că agricultura din Republica Moldova este ineficientă, iar productivitatea sectorului este de două ori mai mică decât în media europeană. Totuși, agricultura este un sector strategic pentru această zonă, Moldova fiind una dintre țările Europei care dispune de potențial de dezvoltare și poate contribui la revenirea înceată a economiei la pozițiile pierdute în ultimele două decenii.
Creșterea productivității necesită investiții, de aceea e necesară creșterea fondurilor de subvenționare în agricultură, o șansă pentru creșterea veniturilor obținute în sectorul agricol ar fi promovarea și facilitarea exporturilor de produse agroalimentare pentru a crește economia Republicii Moldova. În rezultatul reformelor de privatizare întreprinse în deceniul trecut, circa 85% din familiile din Moldova deţin în prezent terenuri agricole.
Solurile Moldovei, extrem de roditoare
Solurile din Moldova sunt variate și foarte fertile, cu cernoziomuri – soluri negre bogate – care acoperă trei sferturi din republică. Cernoziomul cel mai bine dezvoltat, care favorizează cultivarea cerealelor, a tutunului și a sfeclei de zahăr, se găsește în nordul țării și în zonele joase din zona centrală și de la Nistru, precum și în regiunile din stânga Nistrului.
Calitatea solului scade spre sud, dar încă se pot cultiva struguri și floarea-soarelui. Solurile forestiere brune și gri caracterizează zonele înalte: două cincimi sunt acoperite de păduri, iar restul de livezi, podgorii și câmpuri de cereale. Solurile aluvionare caracterizează câmpiile inundabile, în timp ce partea inferioară a văilor râurilor Prut și sudice au soluri saline și mlăștinoase.
În general, utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice, a pesticidelor și a erbicidelor în perioada sovietică a dus la o contaminare semnificativă a solului și a apelor subterane.
Structura producției agricole din Republica Moldova
Structura producției agricole poate fi catalogată drept una relativ stabilă, care în linii generale, pentru Moldova reprezintă 55-70% cea de origine vegetală și 30-45% de origine animală.
Peisajul nordic al Moldovei este caracterizat de câmpia plană a stepei Bălți (150-200 de metri de înălțime) și, de asemenea, de înălțimi de două ori mai mari în medie, culminând cu dealul Vysokaya (321 de metri). În partea de nord a munților se află crestele calcaroase Medobory-Toltry, care au fost erodate în mod impresionant și care mărginesc râul Prut.
Astfel, zona de nord a țării, este specializată în producție și prelucrare a sfeclei de zahăr, boabe, fructe, tutun, și este caracterizată prin tratament termic relativ mare, suficient în comparație cu zonele sudice. Mai multe precipitații (460 – 630mm). Suma temperaturilor active este de 2750-3000 c˚. Acoperirea solului este dominată de cernoziom bogat în humus puternic, arată trade.gov.
De asemenea, dealurile din centrul republicii, Dealurile Codri, se află la o altitudine medie de aproximativ 350-400 de metri, iar cel mai înalt punct, Muntele Bălănești, în vest, atinge 429 de metri. Aceste înălțimi sunt întrepătrunse de văi adânci și plate, de râpe și de depresiuni șlefuite de alunecări de teren, separate de creste ascuțite. Pantele abrupte și împădurite reprezintă o mare parte din teren. Munții Nistrului, ale căror versanți estici formează malul drept înalt al Nistrului, se învecinează cu munții centrali la est și nord-est.
Acesta este și motivul pentru care zona centrală este specializată în producția de struguri. Regiunea este bine încălzită de razele solare, zona este protejată de vânturile de nord-est. Acoperirea solului este dominată de soluri brune și soluri cenușii de pădure, suma temperaturilor active este de 3000-3100 c˚, cad 420 – 450mm precipitații anual.
În sud, întinsele câmpii ale Bugeacului sunt întrerupte de numeroase ravene și râpe, în timp ce, în est, Moldova de pe malul stâng include pinteni ai podișului Volyn-Podolsk, tăiat de afluenții Nistrului. Zona de sud este specializată în producția de struguri, în special struguri roșii, porumb și floarea soarelui. Caracteristic este faptul că o mare parte a terenului este plat, acoperit cu sol cernoziomic, o cantitate foarte mare de temperatură activă 3100 – 3300 c˚, cu puține precipitații anuale 340-370mm.
Moldova are o rețea bine dezvoltată de râuri și cursuri de apă, toate drenând spre sud către Marea Neagră, dar numai aproximativ o zecime dintre acestea depășesc 10 km în lungime, și chiar mai puține depășesc 100 km. Nistrul, principala arteră care curge rapid, este navigabil aproape în toată republica; râul se umflă la topirea zăpezii de primăvară din Carpați și la ploile abundente din timpul verii. Nu îngheață în timpul iernilor mai călduroase. Cealaltă arteră principală, mai mică, Prutul, este un afluent al Dunării, cu care se unește la extremitatea sudică a țării. Ialpugul, Cogâlnicul și alte râuri mici din sud se varsă în mare parte în estuarul dunărean din Ucraina vecină. Apele subterane, utilizate pe scară largă pentru aprovizionarea cu apă a republicii, includ peste 2.000 de izvoare naturale. Terenul favorizează construirea de rezervoare.
Ponderea producției agricole în Moldova anului 2022
În anul 2022 ponderea producţiei vegetale în total producţia agricolă a constituit 72% (în anul 2021 – 80%), producţiei animaliere revenind 28% (în anul 2021 – 20%).
Vorbind de fitotehnie, recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%, a grâului – cu 45,6%, a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%), a sfeclei de zahăr – cu 49,6%, a soiei – cu cu 39,0%, a floarei soarelui – cu 35,3%, a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%, a cartofilor – cu 21,4%. Totodată, s-a majorat recolta legumelor – cu 10,3% și strugurilor – cu 7,6%.
În anul 2022 întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de sfeclă de zahăr – 94,4%, rapiţă – 88,8%, cereale şi leguminoase pentru boabe (fără porumb) – 76,4%, floarea soarelui – 71,3%, tutun – 69,9%, soia – 54,6%. Totodată, 95,8% din volumul total de culturi bostănoase, 92,1% – de cartofi, 82,8% – de legume, 65,4% – de struguri, 62,4% – de fructe, nuci și pomușoare şi 55,7% – de porumb pentru boabe au fost produse de gospodăriile populaţiei și gospodăriile ţărăneşti (de fermier), arată statisticile oficiale.
În anul 2022 față de anul 2021 în gospodăriile de toate categoriile s-a constatat scăderea producției de lapte cu 10,3% și a producției (creșterii) animalelor (în greutate vie) – cu 2,4%. Totodată, producția de ouă a crescut cu 5,9%.
Conform stării la 1 ianuarie 2023 față de data respectivă a anului precedent a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile (cu excepția efectivului de bovine) ca rezultat al scăderii șeptelului de animale în gospodăriile populației. Totodată, în întreprinderile agricole se evidențiază creșterea efectivului de ovine și caprine – cu 56,3%, bovine – cu 30,3%, iar efectivul de porcine a rămas la nivelul anului trecut.
Viața vegetală și animală din Republica Moldova
Nordul și centrul Moldovei este o zonă forestieră, în timp ce în sud este traversată de o centură de stepă. În republică există peste 1.500 de specii de plante, cu întinderi pitorești de pădure, care acoperă aproximativ 3.000 km pătrați, de o importanță deosebită, în special în regiunea centrală a Dealurilor Codrilor.
Cei mai răspândiți arbori sunt carpenul și stejarul, urmați de o varietate bogată care include teiul, arțarul, perele sălbatic și cireșul sălbatic. Pădurile de fag se găsesc la izvoarele râurilor Ichel și Bâcu. La începutul secolului al XIX-lea, pădurile acopereau aproximativ o treime din țară. Cu toate acestea, o creștere mare a populației a redus sever suprafețele împădurite.
Defrișările extinse din secolul al XIX-lea au dus, de asemenea, la eroziunea solului, la daune cauzate de vânt, la scăderea nivelului freatic, la inundații, la deșertificare și la pierderea faunei. Conștienți de multitudinea de probleme cauzate de pierderea unei părți atât de mari din pădurile Moldovei, autoritățile și oamenii de știință au început să facă presiuni pentru creșterea planurilor de împădurire, iar proiecte de împădurire pe scară largă au fost realizate în republică de la începutul anilor 1990. Planurile statului au întâmpinat inițial rezistență din partea țăranilor, care se temeau că terenurile lor agricole și pășunile vor fi transformate în păduri mai puțin profitabile, dar până la începutul secolului al XXI-lea, creșterea recoltelor și a randamentului animalelor a demonstrat succesul programului.
Stepele din Moldova erau inițial acoperite cu iarbă, dar majoritatea lor sunt acum cultivate. Pajiști luxuriante și stufărișuri apar în câmpiile inundabile ale Nistrului și în porțiuni din Prut, în timp ce pajiștile de mlaștină sărată înfloresc în văile saline ale râurilor Cogâlnic, Ialpug, Botna și Prut inferior.
Viața animală din Moldova este bogată, în ciuda dimensiunilor reduse ale republicii. Printre mamifere se numără mistreții, lupii, bursucii, pisicile sălbatice, erminii, marțafoiul și puhoaiele. Căprioara, iepurele, vulpile și șobolanul mosc au o importanță comercială. De asemenea, au fost introduși succesiv cerbii siberieni, cerbii ghemuiți și cerbii pătați, care sunt acum răspândiți.
Există numeroase specii de păsări, atât rezidente, cât și migratoare. Cursurile inferioare mlăștinoase ale râurilor din Moldova oferă un sanctuar pentru gâștele sălbatice, rațele migratoare și heruvii, în timp ce vulturii de mare cu coadă albă se găsesc în pădurile din câmpiile inundabile. Aloiul de pădure, gaița, mierla cântătoare, mierla neagră, șoimul și bufnița cu urechi lungi frecventează pădurile republicii. Rezervele abundente de pește includ crapul (crescut în rezervoare artificiale), bibanul, bibanul, dorada, rufa și știuca.
Exporturile agricole ale Moldovei
Până în anul 2013, 90% din exportul de fructe și legume din Republica Moldova este orientat spre piața rusească. De asemenea, piața rusească absorbea aproape 40% din produsele alcoolice moldovenești. În 2013, peste 24,8 milioane de litri din producția de băuturi alcoolice au fost importate în Rusia din Republica Moldova.
În anul 2012, Republica Moldova a exportat produse vinicole în valoare de 210 milioane de dolari, dintre care aproximativ 29% (peste 60 de milioane de dolari) au ajuns pe piața rusă. Alte piețe importante pentru producția vinicolă moldovenească sunt Belarusul (22% din total) și Ucraina (14%). În 2012, România a importat din Republica Moldova produse vinicole în valoare de 4,26 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2% din exporturile moldovenești.