Puterea de cumpărare este principalul indice după care putem măsura bunăstarea. Mai exact, puterea de cumpărare reprezintă cantitatea de bunuri și servicii care poate fi obținută cu o sumă fixă de bani în funcție de nivelul prețului și o să exemplific în rândurile care urmează cum putem calcula asta.
Puterea de cumpărare este cu atât mai mare cu cât există mai multe nevoi pe care le putem acoperi cu o sumă fixă de bani. Acest indice este foarte relevant deoarece putem face comparații relevante între subiecți din diferite țări, care folosesc diferite monede, precum și din diferite perioade istorice.
Practic, dacă un cetățean care trăiește într-o țară în care câștigă de două ori mai mulți bani decât un cetățean care trăiește într-o altă țară, dar care își poate satisface mai puține nevoi decât cel care câștigă o sumă mai mică, înseamnă că țara primului cetățean are o putere de cumpărare mai mică decât aceea a celui de-al doilea cetățean.
Puterea de cumpărare scade atunci când inflația crește
Inflația este factorul care influențează capacitatea cetățenilor de a achiziționa bunuri și servicii. Astfel spus atunci când ne confruntăm cu o creștere a prețurilor la servicii și la bunuri, așa cum se întâmplă într-un moment ca acesta, automat puterea de cumpărare a populației scade, deoarece creșterea salariilor nu ține pasul cu creșterea prețurilor.
Puterea de cumpărare este un indice potrivit, inclusiv pentru a putea măsura valoarea unei monede. În acest caz, cu cât este mai mare cantitatea de bunuri și servicii care pot fi cumpărate cu o unitate a monedei în cauză, cu atât puterea ei de cumpărare este mai mare.
De exemplu cu 1 leu încă poți cumpăra o franzelă în multe zone rurale din România, în timp ce cu 1 leka nu o poți face niciunde în Albania. Acest lucru înseamnă că puterea de cumpărare a leulul românesc este mai mare decât cea a monedei din Albania. Cu 1 euro poți cumpăra 2 sau chiar 3 pâini în zonele rurale din Italia, ceea ce reflectă o putere de cumpărare mai mare decât a leului.
Puterea de cumpărare a românilor la jumătate față de media europeană
În ceea ce privește puterea de cumpărare a României, la nivelul anului trecut, era cu 50% mai mică decât media europeană, în cifre asta înseamnă 7.453 euro pe cap de locuitor versus 15.055 euro pe cap de locuitor. România se afla atunci pe locul 31 din 42 de țari măsurate, având mari decalaje între bogați și săraci.
Dacă capitala București este cu aproximativ 86% peste media națională și la doar 8% sub media europeană, în Vaslui, puterea de cumpărare este la doar 56% din media națională și puțin sub 28% din media europeană. Pentru anul 2022, puterea de cumpărare la nivel european o să fie cu siguranță sub cea din 2021 și România nu are cum să facă notă discordantă în condițiile unei inflații cu două cifre.
